Zidul inimii

Într-un deşert aspru şi stâncos trăiau doi pustnici. Găsiseră două grote situate foarte aproape una de cealaltă. După ani şi ani de rugăciune şi sălbatice renunţări, unul dintre cei doi asceţi era convins că ajunsese la desăvârşire. Celălalt era şi el pios, dar totodată bun şi înţelegător. El se oprea întotdeauna să discute cu puţinii pelerini care veneau acolo, adăpostindu-i pe aceia care se rătăceau sau pe cei care doreau să se ascundă.

“Acesta este timp pierdut pentru meditaţie şi rugăciune”, gândea cel dintâi sihastru, căruia nu-i plăceau desele absenţe – chiar dacă nu îndelungate – ale celui de-al doilea. Pentru a-l face să înţeleagă în mod concret cât este de departe încă de sfinţenie, se hotărî să pună câte o piatră la gura propriei grote ori de câte ori celălalt avea să comită vreo greşeală.

După câteva luni, în faţa grotei sale se înălţa un zid de pietre, cenuşiu şi sufocant. Şi el era închis înăuntru.

Uneori construim ziduri de jur-împrejurul inimilor noastre, folosind pentru aceasta pietricelele de zi cu zi ale resentimentelor, ranchiunelor, tăcerilor, problemelor nerezolvate, supărărilor. Datoria noastră cea mai de seamă este aceea de a împiedica formarea unor astfel de ziduri în jurul inimilor noastre. Şi mai cu seamă, aceea de a încerca să nu devenim “o piatră în plus în zidurile altora”.

(autor necunoscut)

Orele

“Dear Leonard,

to look life in the face, always, to look life in the face and to know it for what it is. At last to know it, to love it for what it is, and then, to put it away. Leonard, always the years between us, always the years. Always the love. Always the hours.”

Virginia Woolf

Cât de des în viaţă, ceea ce trebuie să faci astăzi, lasi pentru ziua de mâine?

Nu uita ca timpul trece si, uneori, numai câteva ore sunt suficiente pentru a face ca totul sa fie diferit.

Fa astăzi ceea ce trebuie să faci, uita de ziua de mâine, trăieste clipa prezenta, traieste astăzi, ACUM.

Cel ce’si preţuieste viaţa are grijă si de cel mai mic detaliu al existentei sale. Cine apreciază viaţa trebuie să recunoască faptul că în prezent isi construieşte existenţa.

Si…nu uita ca toti putem oferi – din grădina de trandafiri a fiinţei noastre.

Scrisoare catre Dumnezeu – O altfel de rugaciune

“Draga Dumnezeu,

Iti multumesc ca ai venit. Ai ales la fix momentul, ca nu ma simteam bine deloc. Cand m-am trezit din somn, mi-am adus aminte ca am nouazeci de ani si-am intors capul spre fereastra sa ma uit la zapada.
Si deodata am inteles c-ai sa vii. Era dimineata. Eram singur pe Pamant. Era atat de devreme, incat pana si pasarile dormeau, daramite infirmiera de noapte, doamna Ducru, care tragea la aghioase, pe cand tu te munceai sa aduci zorile. Nu parea sa-ti iasa din prima, dar te straduiai. Cerul palise. Tu umpleai vazduhul de alb, de gri, de azuriu, inviorand lumea. Nu te opreai o secunda. Si-n clipa aceea am inteles care era diferenta dintre noi si tine: tu esti un tip infatigabil! Pus pe munca fara intrerupere. Caruia nu-i este niciodata lehamite. Ziua vreti, uite ziua! Noapte? Uite noapte! Si primavara! Si iarna! Si uite-o pe Peggy Blue! Si uite-l si pe Oscar! Si pe Tanti Roz! Asta zic si eu sanatate de fier!
Mi-am dat imediat seama ca venisesi. Si ca-mi dezvaluiai secretul, marele tau secret: priveste lumea in fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara.
Urmandu-ti asadar sfatul, m-am straduit sa-l pun in aplicare. Contempland lumina, culorile, copacii, pasarile, animalele. Simteam cum aerul imi patrunde in nari facandu-ma sa respir. Vocile de pe culoar veneau spre mine ca din bolta unei catedrale. Iar eu eram viu. Frematam de o bucurie necuprinsa si pura. Aceea de a exista. O bucurie care ma fermeca.
Iti multumesc, draga Dumnezeu, ca ai facut asta pentru mine. Era ca si cum m-ai fi luat de mana si m-ai fi dus in miezul tainei ca sa o cuprind cu mintea. Iti multumesc.
Pe maine. Te pup,
Oscar”

din cartea: “Oscar si Tanti Roz”, Eric-Emmanuel Schmitt

Povestea unei lumânări

E ora rugăciunii. M-aţi aprins şi vă uitaţi gânditori la mine. Parcă aţi vrea să vă spun ceva. Ce să vă spun? Simţiţi bucurie în suflet?
În mod sigur eu mă bucur, pentru că am un sens numai când ard. Nu sunt tristă, chiar dacă arzând devin mai mică. De fapt eu am doar două posibilităţi:
Prima e să rămân întreagă. Asta ar însemna să rămân rece, să nu fiu aprinsă şi atunci nu mă micşorez, dar nici nu-mi împlinesc rostul meu.
A doua ar fi să răspândesc lumină şi căldură şi prin asta să mă jertfesc, să mă dăruiesc chiar pe mine însami. Asta e mult mai frumos decât sa rămân rece şi fără rost.
Si voi oamenii sunteţi la fel. Când trăiţi numai pentru voi, sunteţi lumânarea neaprinsă, care nu şi-a împlinit rostul. Dar dacă dăruiţi lumina şi căldura, atunci aveţi un sens. Pentru asta trebuie să vă jertfiţi, să daţi ceva: dragostea, adevărul, bucuria, încrederea şi toate sentimentele nobile pe care le purtaţi în inimă. Să nu vă temeţi că deveniţi mai mici. Asta e o iluzie. Înlăuntrul vostru e mereu lumină. Gândiţi-vă, cu pace în suflet, că sunteţi ca o lumânare aprinsă.
Eu sunt numai o simplă lumânare aprinsă. Singură luminez mai puţin. Dar când suntem mai multe împreună, lumina şi căldura sunt mult mai puternice.
Şi la voi oamenii e tot aşa: împreună luminaţi mai mult. Fiti candele aprinse, fiti Lumina!

Veniti de luati Lumina! – HRISTOS A INVIAT!

Intr-un moment in care Ierusalimul, aflat sub ocupatie romana, statea pe un butoi de pulbere, Iisus din Nazareth vorbea multimilor din ce in ce mai numeroase despre Calea Binelui si Adevarului.

“Veniti de luati lumina!”

Lumina – atat de necesara iluminarii drumului intunecat pe care oamenii mergeau orbeste – era, in fapt, lumina pentru intunericul mintilor lor. Oamenii il ascultau si incepeau sa inteleaga, aceasta neconvenind lui Caiafa si acolitilor lui.

In cea din urma noapte, la cina luata impreuna cu discipolii sai, Iisus l-a imbratisat pe Iuda, care la randu-i l-a imbratisat si sarutat, si i-a zis: “Du-te si fa ce ai de facut!” Si Iuda a plecat.

In noaptea aceea Iisus s-a rugat intr-un fel in care n-o mai facuse pana atunci: “Tata, daca-i posibil, ia de la mine acest pocal al suferintei. Nu voia mea faca-se, ci voia Ta, Tata!” Pe frunte, picaturile de sudoare s-au transformat in sange ( simptom atribuit de medicina terorii fizice absolute! )

“Tata, nu voia mea sa se faca, ci voia Ta!” – Cerea curaj si sprijin, hotarat fiind sa nu cedeze. Era un om luminat si intelesese la ce risc se expunea cand isi acceptase Calea. Stia ca profetii nu traiesc mult. Stia ce o sa se intample dupa..

Insa hotararea fusese luata! Daca dorea, putea in orice clipa sa renunte, sa se retraga si sa-si salveze viata. Totusi nu a facut-o.

“Du-te si fa ce ai de facut!”, asa-l indemnase pe Iuda. Iisus STIA.

Sa fi stiut oare Iisus tocmai pentru ca el gandise totul? – Te face sa te indoiesti ca un om iluminat asa cum era Iisus n-ar fi stiut, nu-i asa? Fiindca, sa recunoastem, nimic n-ar mai fi fost azi, asa cum este, fara tradarea lui Iuda. Mai devreme sau mai tarziu, Iisus si-ar fi riscat oricum viata, din pricina celor propovaduite de El, insa fara prea mare folos- mort, atat trupeste, cat si in spirit, numele Lui nu ar fi rezistat vremurilor, pana azi.. Pe de alta parte, sacrificarea in numele Adevarului si al Binelui, tortura cruda si crucificarea publica.. Regretul si cainta maselor.. Invierea.. – E adevarat ca pentru asta avea nevoie de foarte mult curaj si determinare, credinta si incredere in ceea ce avea sa faptuiasca si…un prieten- Iuda. Pentru ca da, fara Iuda, tot ce s-a intamplat atunci nu ar fi fost posibil!

“Du-te si fa ce ai de facut!”

Altfel, totul ar fi fost zadarnic – noi n-am mai fi crezut si in prezent in Spiritul lui Iisus, Sarbatoarea Sfintelor Pasti n-ar mai fi existat, iar azi nu ne-am mai fi bucurat auzind chemarea sfanta: “Veniti de luati Lumina!”

Pe drumul spre Golgota, cu crucea in spate, Iisus ii spune Mariei: “Vezi, mama, am innoit toate lucrurile!!!” Fiindca Iisus spusese ca poate distruge Templul si il poate reface in trei zile.. – Vechea credinta,Templul.. – l-a daramat prin sacrificiul sau, prin atitudinea de acceptare resemnata, asteptata chiar, a sortii, precum si prin sfidarea realitatii mortii. Fiindca tocmai aceasta atitudine a sa i-a facut pe toti sa exclame: “Da, acesta este Fiul lui Dumnezeu! Acesta este Mesia!”

“Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac!”

L-am mai fi urmat noi, oare, daca-n schimb ne-ar fi blestemat?

“Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac..”

Iisus a murit trupeste, insa invataturile si pildele lui, precum si dorinta Lui de Bine au inviat. Si invie an dupa an, in mintile si sufletele oamenilor! Spiritul sau va dainui atata timp cat noi vom trai si-L vom pretui.

Veniti de luati Lumina! – HRISTOS A INVIAT!

Iisus si Iuda

In urma cu cateva secole, un celebru artist a fost angajat pentru a picta interiorul catedralei dintr-un oras sicilian. Subiectul lucrarii era viata lui Hristos. Vreme de multi ani, maestrul a lucrat fara incetare si, in cele din urma, lucrarea era gata, cu exceptia a doua importante portrete: cel al lui Iisus copil si cel al lui Iuda. Pictorul a cautat peste tot, in lungul si in latul Siciliei, modelele potrivite pentru aceste esentiale portrete.
Intr-o zi, in vreme ce se plimba prin oras, atentia i-a fost atrasa de cativa copii ce se jucau in strada. Printre ei, era un baiat de 12 ani, a carui fata l-a tulburat pana in strafundul sufletului. Inaintea lui se afla o imagine coplesitoare a puritatii, dar si a puterii de a elibera oamenii de suferinte si amagiri. A luat copilul cu el la catedrala si, timp de cateva saptamani, zi de zi, baiatul a stat nemiscat pana cand portretul lui Iisus copil a fost desavarsit.
Pictorul nu reusea insa sa gaseasca nici un barbat ale carui trasaturi sa redea cat mai expresiv infatisarea lui Iuda. A ajuns chiar pana acolo incat sa ofere o mare recompensa acelui om care ar fi putut sa ii ofere modelul unei figuri incarcate de toate pacatele omenirii. Nu s-a resemnat nici o clipa si a continuat sa umble de colo colo, prin satele si catunele italiene. Cautarile lui au durat saptamani, luni, ani..
Dupa mult timp, pe cand isi ineca amarul in bautura intr-o taverna, a fost surprins de o aparitie infioratoare. Un barbat cu o fata inspaimantatore, plina de zbarcituri si cicatrici, a pasit pragul carciumii si a inceput sa se milogeasca pentru un pahar cu vin. Fata lui parea sa fie o oglinda a tuturor viciilor umane. Traversat de o bucurie fara margini, artistul l-a apucat de brat pe cersetor si l-a indemnat: “Vino cu mine si iti voi cat vin doresti!”
Zi si noapte, pictorul nu si-a scapat din ochi modelul si a lucrat febril la finalizarea capodoperei sale. Pe masura ce inainta in munca, s-a petrecut insa o transformare profunda in atitudinea barbatului ce ii statea in fata. O stranie tensiune a pus stapanire peste el si i-a indepartat expresia indobitocita si resemnata pe masuta ce isi atintea cu neliniste si oroare ochii injectati peste portretul sau ce incepea sa capete contur.
Intr-o seara, nemairezistand atmsferei incordate din biserica, artistul si-a pierdut rabdarea si a intrebat: “Ce se intampla cu tine, omule? Ce anume te face sa suferi atat de crunt?”
Barbatul si-a ingropat fata in palme oftand din greu. Dupa un timp, si-a ridicat capul, dandu-si la iveala lacrimile:

“Maestre, nu iti mai amintesti de mine? Cu multi ani in urma, m-ai ales drept model pentru portretul lui Iisus copil!”

O lectie despre rugaciune

In timpul peregrinarilor lui fara sfarsit, initiatorului religiei Baha’i a fost gazduit de o familie credincioasa, care isi dorea din toata inima sa isi onoreze inaltul invitat. Gospodina casei a ars mancarea aleasa, pregatita special pentru aceasta ocazie. Atunci cand a pus bucatele pe masa, femeia si-a cerut scuze, spunand ca in timp ca ce gatea a citit dintr-o sfanta carte de de rugaciuni, in speranta ca, in acest fel, mancarea va fi mai delicioasa si mai apreciata . Fondatorul credintei Baha’i i-a zambit cu intelegere si i-a spus: “Este bine ca te rogi. Insa, data viitoare cand vei gati, ar fi mai potrivit sa te rogi dintr-o carte de bucate!”

In cautarea lui Dumnezeu

L-am cautat si am scormonit dupa Dumnezeu de cand ma stiu, timp de mai multe vieti, de la inceputul existentei. Odata, l-am vazut langa o stea indeparata, asa ca m-am bucurat si am dansat de unul singur pentru ca, desi era o mare distanta, nu era imposibil de ajuns pana acolo. Am calatorit vreme indelungata si, in cele din urma, am ajuns la acea stea, dar Dumnezeu se mutase pe o alta. Lucrurile au decurs in felul acesta timp de secole.
Provocarea era atat de mare incat am sperat chiar si atunci cand mi se parea ca am ramas fara speranta.. Trebuia sa il gasesc si eram absorbit intru totul de aceasta cautare. Insasi cautarea era atat de indoielnica, atat de misterioasa, atat de incantatoare, incat Dumnezeu devenise aproape o scuza, iar cautarea se transformase in telul mult urmarit.
Spre surpriza mea, intr-o zi am ajuns la o casa de pe o stea foarte indepartata, care avea o mica tablita in fata ei, pe care scria “Aici locuieste Dumnezeu”. Bucuria mea era fara de margini. In sfasit eram aproape de implinirea visului meu. M-am grabit catre treptele casei, foarte multe trepte, care duceau inspre usa. Insa, pe masura ce ma apropiam, pas cu pas, mi s-a strecurat deodata o teama in suflet. Chair in momentul in care eram gata sa bat la usa, m-am simtit paralizat de o frica cum nu mai cunoscusem pana atunci, nu o mai gandisem pana atunci, nu o mai visasem pana atunci.
Frica mea era: “Daca aceasta casa este cu adevarat a lui Dumnezeu, ce voi mai face dupa ce il voi intalni?”
Cautarea lui Dumnezeu devenise insasi viata mea, iar a-l intalni ar fi echivalat cu o sinucidere. Si, apoi, ce voi face impreuna cu el? Lucrurile acestea nu imi venisera in minte pana atunci. Trebuia sa ma fi gandit la asta inainte de a-mi incepe cautarea, adica sa ma fi hotarat ce voi face cand voi fi fata in fata cu Dumnezeu.
Mi-am luat usurel incaltarile in maini si, in liniste, cu miscari lente, am pasit inapoi, speriat ca nu cumva Dumnezeu sa auda ceva sa deschisa usa si sa imi spuna: “Unde te duci? Sunt aici, vino inauntru!” Dupa ce am coborat scara, am alergat cum n-am mai alergat vreodata in viata mea si, de atunci continui sa il caut pe Dumnezeu, indreptandu-ma in toate directiile, dar ocolind casa in care locuieste cu adevarat. Acum stiu ca acea casa trebuie sa fie ocolita. Asa ca, imi continui cautarea, ma bucur din inima de calatorie, de neincetatul meu pelerinaj.

O poveste de Rabindranath Tagore

Cine este Mesia ?

In cel mai indepartat si mai inaccesibil varf de munte din lume, se inalta o modesta si totodata semeata manastire, asemanata de unii cu un cuib solitar de vulturi. Daca monahii erau extrem de piosi, simtind cumva o apropiere aproape fizica de Dumnezeu, ucenicii acceptati erau insufletiti de o mare nazuinta de a se infrupta din severele daruri ale dumnezeirii. Cantarile inaltate din mijlocul manastirii se prindeau de inimile oamenilor ca niste aripi de ingeri, indemnandu-i sa mediteze si sa isi gaseasca impacarea in rugaciuni.
Intr-o zi, insa, asa cum Adam si Eva au cazut prada ispitei din Eden, lucrurile au inceput sa se schimbe… Din ce in ce mai putini tineri se chinuiau sa ia drumul potecii abrupte ducand catre sfantul loc, tot mai putini oameni incercau sa isi gaseasca acolo impacarea sufleteasca. Calugarii au devenit, pe masura ce trecea timpul, tot mai tristi si mai lipsiti de sclipirea propavaduirii. In cele din urma, staretul, in cautare de sfat si indrumare, s-a hotarat sa apeleze la intelepciunea unui om sfant.
Inteleptul si binecuvantatul om a ascultat cu atentie pasurile staretului si a intrebat: “Oare nu cumva din cauza pacatelor, manastirea voastra a ajuns sa nu mai fie cautata de oameni?”
“Daca avem vreo greseala, aceasta este cea a ignorantei.”, i-a raspuns inalt veghetorul acelui loc.
“Pacatul ignorantei?”, s-a mirat sfantul om. “De ce ati fi voi ignoranti?”
Vestitul om al lui Dumnezeu s-a cufundat in meditatie si post, si, dupa cateva zile, a gasit solutia. El i-a zis abatelui: “Cu adevarat sunteti necunoscatori! In mijlocul vostru, nestiut si ndezvaluit de nimic, se afla insusi Mesia! El este insa deghizat in hainele si vorbele simple ale vietii voastre de calugari..” Acestea fiind spuse, preacuviosul om s-a cufundat intr-o reflectie si rugaciune din care nu putea fi tulburat vreme de luni de zile…
“Mesia ?”, s-a intrebat abatele. “Cine dintre noi ar putea fi Mesia? Sa fie calugarul bucatar, sau contabilul asezamantului nostru? O fi clopotarul ori gradinarul?”
“Cine sa fie? Cine o fi oare? Cu totii avem defecte, pacate si greseli. Nu trebuie, oare, sa fie Mesia perfect? Dar, poate ca pacatele si greselile lui nu sunt, de fapt , decat o parte din felul sau de a se deghiza si a se ascunde de noi… Cine sa fie? Care o fi oare?”
Staretul i-a adunat laolalta in biserica pe toti calugarii si le-a marturisit vorbele spuse de omul cel sfant.
“Unul dintre noi sa fie Mesia? Nu se poate! E imposibil!”
Persoana care le daduse aceasta sugestie era insa prea respectata pentru a i se pune la indoiala spusele.
“Sa fie vecinul meu Mesia? Probabil ca asa este. Dar cine ar putea fi? Care dintre frati? Cine dintre noi?”
Fiecare dintre calugari putea fi Mesia, iar aceasta fiinta intrupata de Dumnezeu era cu siguranta acolo, intre zidurile manastirii. Neavand cum sa afle care dintre ei era Mesia, calugarii au inceput a se purta unul cu celalt cu un neasemuit respect . “Nu se stie de unde sare iepurele” , isi spuneau ei, “daca unul dintre noi este Mesia, trebuie sa ii arat cat de cuvincios si credincios sunt.”

Nu a trecut mult timp pana cand manastirea a devenit din nou un izvor de sfintenie si credinta aducatoare de bucurie. In curand, ucenicii si-au facut intr-un foarte mare numar aparitia la portile sfantului locas, si oameni din toata lumea s-au asezat in cozi nesfarsite, asteptand binecuvantarea sfintilor calugari. Inca o data, manastirea era strabatuta de spiritul iubirii.

Fiecare om isi poarta propria-i cruce

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin, isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.
Intr-o noapte, inainte de a merge la culcare, el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.
In acea noapte, a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus: “Ai curaj, intra si schimba-ti povara!” . Omul a deschis cu sfiiciune usa, a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile, toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai, si-a ales o cruce de marime mijlocie.. dar, cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prieten de-al sau, a asezat-o inapoi.
In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu, si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi. Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

Paulo Coehlo

Traiasca relatiile complicate! :)

Omul, in totalitatea lui, este androgin, avand in sufletul sau atat aspecte feminine, cat si aspecte masculine – aspecte ce se cer contopite printr-un ritual alchimic, un fel de nunta alchimica. A nu se confunda androginismul cu hermafroditismul! – Caracterul androgin se refera la nivelul psihic, corpul mentinandu-si sexul, desi constiinta nu se mai identifica cu el. Faptul de a fi barbat nu-i altceva decat identificarea cu polul masculin al sufletului, partea feminina alunecand automat intr-un con de umbra. A fi femeie inseamna, corespunzator, exact opusul: identificarea cu polul feminin al sufletului, polul masculin ducand existenta de umbra. Sarcina noastra este tocmai constientizarea Umbrei noastre si impacarea cu ea. Paradoxal, cautam sa gasim ceea ce credem ca ne lipseste, pe calea ocolita a exteriorului, desi ceea ce cautam se afla mereu in noi, in interiorul nostru. Procedam, de fapt, asemenea ochiului. – OCHIUL POATE VEDEA, DAR NU SE VEDE PE SINE INSUSI, pentru asta avand nevoie de CALEA OCOLITA a PROIECTIEI pe suprafata unei OGLINZI. In aceeasi situatie ne aflam si noi, oamenii: barbatul poate deveni constient de partea feminina a sufletului sau prin PROIECTIA asupra unei femei CONCRETE si, viceversa, femeia poate deveni constienta de partea masculina a sufletului sau prin PROIECTIA asupra unui barbat CONCRET.

Relatiile se bazeaza si ele pe rezonanta. Astfel ca, impartind UMBRA in 2 STRATURI – unul SUPERIOR, respectiv partile acelea care se afla in apropierea suprafetei si care asteapta sa fie identificate, prelucrate si constientizate si celelalt INFERIOR sau PROFUND, respectiv partile din noi care ne ingrozesc si de care ne este prea teama pentru a le identifica, prelucra si constientiza, vom descoperi ca, iubirea si ura nu sunt, de fapt, decat fetele aceleiasi monede. Cum asta? – Intalnind un om care traieste un aspect din partea superioara a Umbrei mele, prin rezonanta, ma pot indragosti de EL, EL referindu-se atat la un om, cat si la propriul strat al Umbrei, omul de care m-am indragostit fiind tocmai exteriorizarea acelor aspecte din mine care asteapta sa fie identificate, prelucrate si constientizate. Astfel ca, vorbim de IUBIRE atunci cand un alt om ne reflecta acele parti din noi pe care am dori sa le constientizam si vorbim de URA atunci cand cineva, POSIBIL CHIAR ACEEASI PERSOANA, ne reflecta unul sau mai multe aspecte ale Umbrei noastre, pe care n-am vrea deloc sa le manifestam, implicit sa le constientizam. Paradoxal, raportul nostru cu propriul inconstient este intotdeauna ambivalent – ne atrage si ne este si teama de el, la fel de ambivalent fiind si raportul cu partenerul nostru, care nu-i altceva decat expresia fizica, manifestata a inconstientului nostru: il iubim si il uram, vrem sa-l posedam in intregime si vrem si sa ne desprindem de el, il gasim minunat si il gasim si oribil si tot asa. Prin toate frecusurile unei relatii de parteneriat nu facem decat sa ne prelucram mereu propria Umbra. Asa se explica de ce contrariile se atrag si de ce, culmea, se potrivesc cu atat mai bine, cu cat contrariile sunt mai mari: pentru ca FIECARE TRAIESTE UMBRA PRIN INTERMEDIUL PARTENERULUI SAU. Pe de alta parte, parteneriatele dintre oamenii foarte asemanatori, fiind mai putin provocatoare, sunt si mai comode, dar nici nu aduc foarte multe in evolutia personala, uneori fiind de-a dreptul plictisitoare. Pentru ca, ce poate fi provocator in faptul ca doi oameni se gasesc minunati unul pe altul si-si proiecteaza umbra comuna asupra restului lumii inconjuratoare, pe care apoi, cu gratie, il evita impreuna? Frecusurile sunt rodnice prin faptul ca, prelucrandu-ne Umbra prin intermediul celuilalt ne apropiem unii de altii. Si, ideal ar fi ca, la sfarsitul unei relatii, fie ca vorbim de despartire prin trecerea in nefiinta a partenerului, fie ca vorbim de divort/separare, sa se afle doi oameni care au devenit fiecare intreg in sine sau macar au devenit mai sanatosi fiindca au reusit sa lumineze partile inconstiente ale sufletelor lor, constientizandu-le. Un parteneriat isi atinge telul numai atunci cand nu mai este NEVOIE de celalalt. Si de abia de aici incolo putem vorbi de IUBIRE. Asta nu se prea intelege, ori se intelege la nivel mental si prea putin sau deloc la nivel de suflet. Si am sa incerc o comparatie acum, care, probabil,  pentru multi va parea cel putin ciudata: a intelege la nivel mental fara a intelege si la nivel de suflet e similar cu a fi crestin-ortodox nepracticant. Sau ateu nepracticant. Sau musulman nepracticant.. Si imi amintesc acum o intamplare adevarata, hazlie si cu mai multe talcuri – cu care o sa si inchei, cand un musulman a fost invitat la masa de catre o familie de crestini si, printre feluritele preparate culinare, s-a nimerit ca gazda sa prepare si chiftelute. Vadit impresionat de mirosul imbietor al chiftelutelor realizate de gazda, musulmanul a intrebat din ce fel de carne sunt realizate si, afland ca sunt dintr-un mix de carne de porc si vita, a servit nonsalant, sub privirile uimite ale gazdelor, o chiftea pe care apoi a taiat-o in doua, zicand: “Jumatate porc, jumatate vita. – Jumatatea cu porc o dam la o parte, pe cea cu vita o mancam, INSHALLAH!”

Numerologie- Vibratia zilei, 27 martie 2012 – zi de vibratie 8

 

Vibratia zilei este 8.

O zi buna pt a va dovedi diplomatia, dar si pt a va impune, cu tact, autoritatea.

E o zi a indeplinirii dorintelor materiale si a obtinerii de bogatie sau putere, daca asta va doriti. De asemenea, incercati ca astazi sa reglementati chestiuni banesti si sa sustineti organizatiile de ajutorare sau sa ajutati, concret, pe cineva. Daca azi se intampla sa fiti propusi pentru o functie, nu refuzati, insa cereti sfatul cuiva de incredere. Vizitati’va prietenii sau rudele, faceti corespondenta, curatenie, spalati’va masinile..

E o zi in care puteti fi usor imitat de altii, asadar fiti atenti la exemplul pe care il dati, la figura pe care’o faceti. Si, nu in ultimul rand, orice altceva ati alege sa faceti azi, urmati’va intuitia!

O zi faina tuturor!

Numerologie – Vibratia zilei, 26 februarie 2012 – zi de vibratie 6

Vibratia zilei e 6.

Este o zi in care nu trebuie irosit nimic. Repartizati sarcinile, asumati’va responsabilitatile, planificati niste activitati de perfectionare pentru voi si/sau membrii familiei, intretineti relatii interumane armonioase, invatati, cititi, indragostiti’va, ingrijiti florile, lucrati in echipa, aplanati conflictele.

E o zi propice si pentru a primi sau a face propuneri de casatorie, pentru a studia arta, a cere sfatul in materie de moda, a face activitati culturale.

Pastrati’va zambetul, fiti multumiti si fericiti, indiferent ce faceti astazi, fie ca faceti cumparaturi, planuri sau dereticati bucataria.

O zi faina tuturor !

Cat de departe sa-mi duc inima, ca sa nu se atinga de tine?
Si cat de departe sa-mi duc dragostea, ca sa nu se intoarca la mine?
Cat de departe sa colind pe pamant, fara liniste sau fara bine?
Oricat de departe as fugi tot n-ar fi prea departe.. – departe de tine..

Cat de departe? (cat de departe..)
Cat de departe? (cat de departe..)
Oricat de departe sa-mi duc dragostea..  – departe de tine..

Cat de departe? (cat de departe..)
Cat de departe? (cat de departe..)
Oricat de departe as fugii pe pamant, m’as intoarce la tine…

Si cat de departe sa-mi duc sufletul, sa nu-mi aminteasca de tine?
Si cat de adanc sa-mi ingrop inima ca sa nu se mai zbata in mine?
Marea intreaga n-ar putea scufunda, toata dragostea asta, stii bine..
Oricat de departe as fugi tot n’ar fi prea departe – departe de tine..

Cat de departe? (cat de departe..)
Cat de departe? (cat de departe..)
Cat de departe sa’mi duc dragostea departe de tine..?
Cat de departe? (muult…)
Cat de departe? (cat de departe…)
Oricat de departe as fugi pe pamant….m-as intoarce la tïne!

 

Numerologie – Analiza vibrationala a zilei – 25 februarie 2012, zi de vibratie 5

Vibratia zilei e 5.

Daca un lucru planificat pentru azi nu se realizeaza, nu va descurajati! Si nu va faceti planuri ferme azi. Faceti mai multa miscare, fiti activi! Faceti schimbari de orice fel, fiti atenti la conflicte, puneti punct animozitatilor, faceti scurte calatorii – excursii de o zi, faceti’va cunostinte noi, mergeti la conferinte, la concerte, la coafor/frizer sau cosmetica. Iesiti in public, inscrieti’va la un curs, incepeti sau continuati un jurnal sau dereticati prin casa, rearanjati sau transformati ceva azi.

O zi faina si nu uitati: omul poate trai armonios cu sine si cu lumea inconjuratoare, numai atata vreme cat e’n armonie cu marea curgere a universului. Anticii stiau ei ce stiau.

Numerologie – Analiza numerologica a zilei – 24 februarie 2012, zi de vibratie 4

 

Ziua de vibratie 4 este propice, in mod special, pentru a planifica viitorul si are legatura cu tot ceea ce inseamna constructiile: a pune piatra de temelie a unor proiecte importante, a construi o relatie, o casa, o afacere. Proiectele de natura intelectuala sunt si ele favorizate azi, la fel activitatile de organizare de orice fel, prestarile de servicii, comertul cu actiuni in industria miniera si a materiilor prime. Cei care sunt parinti se pot ocupa de rezolvarea problemelor scolare ale copiilor ( inscrieri la cursuri, sedinte cu parintii, discutii cu profesorii ). In plus, vibratia zilei  ajuta, ba chiar impinge la semnarea unor contracte de orice fel, pe termen lung, aceasta fiind o zi a seriozitatii, loialitatii, sinceritatii, increderii si meticulozitatii. Se pot cultiva relatiile cu cei care pot da o mana de ajutor in punerea in practica a ideilor si fanteziilor voastre. E recomandat ca azi  sa se evite suprasolicitarile fizice, insa se poate reorganiza garderoba si aranja ceva prin casa.

O zi faina tuturor !

Numerologie – analiza numerologica a zilei – 23 februarie 2012 – zi de vibratie 3

E o zi de vibratie 3, prin urmare fiind o zi propice pentru: dezvoltarea capacitatilor proprii, gandire pozitiva, aderare la un grup, lucrul in grup, organizare de petreceri sau numai participarea la acestea, precum si lucrul in sectorul public, promovarea bunelor relatii interumane, lucruri legate de arta, jocuri si relaxare, expedierea manuscriselor, lectura.

O zi de vibratie 3 mai este propice si pentru deschiderea unui cont bancar, pentru cumpararea asigurarilor, pentru verificarea si consolidarea proprietatii, pentru cumpararea cadourilor, pentru desen, compozitii muzicale si comunicare, in special comunicare telefonica. De asemenea, cunoscand ca cifra 3 are in ea ceva sacru, putem extrapola, pornind de la tot ce stim ca inseamna trinitarul/Trinitatea – prezenta in atatea religii si cosmogonii. Regasim atatea lucruri trinitare prezente si in legenda, istorie, natura, nastere, viata, moarte- cele 3 stari ale materiei, cele 3 faze ale oricarui fenomen(inceput, mijloc, sfarsit), cele 3 regnuri, cele 3 varste ale vietii(tinerete, maturitate, batranete), cele 3 culori fundamentale etc… Iisus l’a’ntrebat de 3 ori pe Sf.Petru daca’l iubeste, de 3 ori s’a lepadat Petru de Iisus si tot de 3 ori a cazut Iisus pe drumul spre Golgota; lumea de dincolo e impartita in 3 teritorii: infern, paradis, purgatoriu; ingerul va trambita de 3 ori,
in mitologie gasim 3 Gratii, 3 Parce, 3 Harpii, 3 Gorgone, 3 Furii. Ocultismul ne arata 3 parti in om: corpul fizic, astral si cel mental. 3 e triunghiul, cele 3 puncte masonice. Cele 3 elemente nobile ale naturii sunt aerul, apa si focul. Si exemplele pot continua. Extrapolarea acestora ramane numai la alegerea si intelegerea noastra.

O zi faina tuturor !

 

Numerologie – Vibratia zilei,13 februarie 2012 – zi de vibratie 2

Este o zi de vibratie 2.

Cuvantul-cheie al zilei este cooperarea.Aveti mai mult succes cand lucrati impreuna cu altii, decat de unul singur.

E o zi a tactului si a diplomatiei. Cereti sau faceti cuiva un serviciu, urmati’va intuitia, discutati cu femeile, faceti acte de caritate, faceti sau acceptati propuneri de asociere si colaborare, chiar propuneri de casatorie.

Nu divulgati secrete, invatati, ascultati realmente pe cineva care are ceva de spus, faceti cumparaturi, insa nu cumparati lucruri noi. Si nu uitati ca’i o zi a colaborarii- daca nu va descurcati singur, cereti ajutorul- ceilalti vor fi incantati sa vi’l ofere.

O zi faina tuturor !

 

 

Numerologie- vibratia zilei, 11 februarie 2012 – zi de vibratie 9

Vibratia zilei este 9.

Este o zi a sinceritatii, a vitalitatii si a creativitatii.

Nu faceti compromisuri azi! Ziua de astazi este deosebit de buna sau deosebit de proasta- nu exista cale de mijloc!

Ajutati in mod activ, impartasiti vestile bune, remediati greselile. Serviciile sau prestarea de servicii sunt cuvintele-cheie azi, deoarece, stiti bine, tot ceea ce faceti pentru altii, se intoarce in cele din urma tot in folosul vostru.

Este o zi plina, bogata’n experiente- n’o sa va plictisiti! Azi va veti lovi la tot pasul de secrete, mistere, ideea de karma, ocultism, fenomene psihice sau parapsihice, stiinte religioase, mistice.. Vi se vor impartasi secrete, ori tocmai voi veti fi aceia care le veti marturisi. Studiati ocultismul si ridicati valul misterului, ori macar incercati – azi e cea mai buna zi din punctul asta de vedere.

Cel mai bun moment pentru a repurta o victorie intr’o competitie este azi si, tot azi, e indicat sa se planifice calatoriile lungi.
Expediati telegrame sau scrisori, dedicati’va activitatilor creatoare, artistice si rezolvati’va problema aceea de mult scadenta!

Si, nu uitati ca, fara prea multe bagaje se poate calatori mai usor.

O zi faina !

 

Numerologie- Vibratia zilei, 10 februarie 2012 – zi de vibratie 8

Vibratia zilei este 8.

O zi buna pt a va dovedi diplomatia, dar si pt a va impune, cu tact, autoritatea.

E o zi a indeplinirii dorintelor materiale si a obtinerii de bogatie sau putere, daca asta va doriti. De asemenea, incercati ca astazi sa reglementati chestiuni banesti si sa sustineti organizatiile de ajutorare sau sa ajutati, concret, pe cineva. Daca azi se intampla sa fiti propusi pentru o functie, nu refuzati, insa cereti sfatul cuiva de incredere. Vizitati’va prietenii sau rudele, faceti corespondenta, curatenie, spalati’va masinile..

E o zi in care puteti fi usor imitat de altii, asadar fiti atenti la exemplul pe care il dati, la figura pe care’o faceti. Si, nu in ultimul rand, orice altceva ati alege sa faceti azi, urmati’va intuitia!

O zi faina tuturor!

Numerologie- Vibratia zilei, 9 februarie 2012 – zi de vibratie 7

Vibratia zilei e 7.

Astazi e mai indicat s’alegeti solitudinea, linistea, odihna, rugaciunea, meditatia..

Petreceti timp cu voi insiva. Faceti o baie relaxanta, cu sare de mare si cateva picaturi de ulei aromat- lavanda e recomandata pt relaxare. Aprindeti o lumanare si plasati’o pe marginea cazii, intindeti’va’n cada si meditati sau cititi o carte filosofica de calitate, ascultand o muzica relaxanta, terapeutica. Sunetele bolurilor cantatoare sunt ideale, ele curatand si purificand spatiul, echilibrand energiile, imprimand o senzatie de bine si liniste, o senzatie de pace profunda si armonie.

Evitati scandalurile si zvonurile azi. Clarificati’va problemele legate de familie, luati decizii pentru mai departe, faceti planuri de casatorie, consultati’va cu persoane de incredere, faceti cateva treburi casnice sau implicati’va in proiecte filozofice sau artistice, studiati fenomenele psihice sau adoptati un copil.. Insa, orice ati alege sa faceti, nu uitati ca sunteti importanti si tratati’va ca atare!

O zi faina.