Archive for Aprilie, 2011
















Putini stiu ca-s  binecuvantata, prin Taina Botezului, si cu un al doilea nume ( in fapt, primul pe actul de nastere), implicit cu un Patron Spiritual: Sfantul Gheorghe.  Insa nu de aceea tin atat de mult la acest sfant mucenic, ci fiindca, in urma cu cativa ani, i-am inteles semnificatia- semnificatie pe care, probabil, „nici preotul care a privit ani de zile icoana nu-i stie intelesul”. ( Cei care l-au citit pe Demetrescu stiu despre ce vorbesc. ) In fapt, „aici avem de-a face cu un frumos simbol, o reprezentare tainica a unui adevar ceresc”, calul simbolizand chiar omul- omul care penduleaza constant intre pozitiv si negativ:  bine si rau, tarie si slabiciune,  dragoste si ura, intre spiritual si instinctual, pamantesc si ceresc.  Balaurul care-i iese-n cale simbolizeaza  instinctele noastre, Umbra, precum si evenimentele viitoare- cele generate- voluntar sau involuntar- chiar de noi insine, intunericul  prin care e musai sa trecem pentru a ajunge in Lumina. Iar sfantul ce calareste calul este insasi divinul din noi, scanteia aceea de Dumnezeu ce se regaseste in noi toti-  Supraeul. Din legende stim ca  Sfantul Gheorghe ucide balaurul si iese invingator, asa cum facem si noi de fiecare data si vom tot face-o pana pe ultima treapta a dumnezeirii- batalia este, in fapt, o batalie cu noi insine. Ttrecem constant prin astfel de batalii- din unele iesim grav raniti, din altele doar un pic sifonati. Si niciodata nu pierdem nicio batalie, „singura batalie sigur pierduta fiind doar cea pe care nu am dat-o niciodata”. Intotdeauna gasim in noi puterea si dorinta de a merge mai departe. Calaretul isi mana calul mai departe, mereu catre un alt balaur- fiindca numai in trei sta Unimea, iar Forta Treimica este de neinlaturat, de neinvins si de nedezlegat, pentru ca poarta pecetea:” In numele Sfintei Treimi, a Tatalui, Fiului si Sfantului Duh. Amin!” Numai unind si impacand in noi cele trei personaje- calul, calaretul si balaurul- vom dobandi Forta Treimii si ne vom desavarsi.  Asa ca…de la nastere pan’la carnala moarte, eu- calul din icoana- merg mai departe.


  Sfantul Gheorghe este una dintre cele mai iubite sarbatori la romani, deoarece cu aceasta data reincepe un nou ciclu al vietii in natura. Cu aceasta ocazie reincep tot felul de purificari, avand drept scop acela de a indeparta pacatele si raul din viata. Dintre numeroasele legende cu privire la Sfantul Gheorghe– personificare a binelui care lupta si invinge fortele raului reprezentate de balaur- am ales-o pe cea care mie mi se pare ca fiind cea mai elocventa pentru romani: Se zice ca , vazand Dumnezeu ca neamul crestinesc  da cinste cuvenita celor doi sfinti mucenici-  Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru- a pus ziua serbarii celui dintai in capul primaverii, iar a celui de al doilea la sfarsitul toamnei. Iar ca sa-i cinsteasca si El, i-a chemat si le-a zis: –Iaca de acum va incredintez voua cheile vremii si, la porunca mea, aveti sa inchideti, devreme ori mai tarziu, vremile omului, dupa cum Eu voi vedea purtarea oamenilor! Sfintii au primit cu multumire cheile si au plecat- unul in dreapta si celalalt in stanga. Iar de atunci, cand se aude glasul broastelor, Sfantul Gheorghe intinde mana, ia cheile din mana Sfantului Dumitru si inchide iarna cu o cheie, iar cu cealalta descuie primavara, deschizand astfel vremile bune, fiindca prin glasul broastei a primit veste si porunca de la Dumnezeu. Cand toate pasarile calatoare sunt duse de la noi, cand nu se mai vede pui de broasca pe afara si cand viscolul turbat se desprinde, scurtand si dezbracand codrii de hainele lor, tremurand, Sfantul Dumitru intinde mana si primeste cheile din mana Sfantului Gheorghe, apoi cu graba inchide vremea buna cu o cheie si cu cealalta descuie iarna. Astfel, cei doi sfinti poarta cheile la brau, ca nu cumva sa le fure cineva din usile vremii sa se joace cu vremea dupa bunul plac. Potrivit acestei legende, in credinta romanilor, Sfantul Gheorghe este cap de primavara- inverzind, inflorind natura si fiind semanatorul tuturor semintelor- tot asa cum Sfantul Dumitru este cap de iarna. De la Sfantul Gheorghe pana la Sfantul Dumitru e jumatate de an- jumatatea cea mai frumoasa, mai placuta si mai calduroasa, iar de la Sfantul Dumitru pana la Sfantul Gheorghe e cealalta jumatate a anului- cea mai friguroasa si mai neplacuta. Legat de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, se zice ca cel ce doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul, iar cel ce alearga o bucata de drum dimineata, pana sa rasara soarele, acea fi sprinten tot anul. Se mai zice ca azi nu-i bine sa se dea ceva din casa, ca sa nu se dea si norocul, iar daca dimineata este roua multa si ceata este semn ca anul va fi bogat. Tot in aceasta zi baietii stropesc fetele cu apa neinceputa, iar urzicatul este o alta datina, spunandu-se ca  acela ce va fi urzicat va fi sprinten, indemanatic si harnic, iar cine nu, va fi lenes.


Paternul in natura





%d blogeri au apreciat asta: