Tag Archive: 1 noiembrie



Cufarul Monicai

Sărbătoarea Tuturor Sfinților (în latină Sollemnitas Omnium Sanctorum, în franceză Toussaint, în spaniolă Día de Todos Los Santos, în germană Allerheiligen, în maghiară Mindenszentek, de la care derivă toponimul transilvan Mesentea), cunoscută și ca Luminația, este o sărbătoare creștină în care sunt sărbătoriți toți sfinții. În bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană cele protestante, sărbătoarea se ține în ziua de 1 noiembrie[1] din calendarul gregorian.

În bisericile orientale, anume cele ortodoxe și cele greco-catolice, prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinților[2][3], echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinților din calendarul apusean. În zonele de interferență apuseană credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Luminația în seara zilei de 1 noiembrie. (Sursa: wikipedia)

Luminația (cum mai este numită Ziua morților) a fost adoptată și în Transilvania, indiferent de confesiunea religioasă a locuitorilor (greco-catolici, romano-catolici, ortodocși, protestanți). La început era sărbătorită pe 2 noiembrie, prima zi a lunii fiind Sărbătoarea Tuturor Sfinților, însă, cu timpul, credincioșii au început să o sărbătorească cu o zi mai devreme, în seara zilei de 1 noiembrie, simultan cu Ziua Tuturor Sfinților. Ziua de 1 noiembrie a devenit astfel o zi de pomenire a morților. În această zi, creștinii își cinstesc și îngrijesc mormintele și amintirile celor trecuți la cele veșnice. (Sursa: wikipedia)

Ziua Mortilor este ziua în care se pomenesc morţii, ziua în care gândurile noastre se îndreaptă cu pioşenie către cei dragi care au trecut în nefiinţă. Ea este celebrată în foarte multe ţări creştine din lume. Credincioşii merg special la biserică şi la cimitir, curăţă mormintele şi le înfrumuseţează cu flori, în amintirea celor care cândva i-au însoţit pe drumul vieţii. În noaptea de 1 noiembrie, fiecare mormânt devine un mic altar al luminii. Mii şi mii de lumânări sunt aprinse în memoria celor trecuţi în eternitate. Se spune că de Ziua Mortilor porţile Tărâmului de Dincolo se deschid iar morţii vin să-i viziteze pe cei vii.

1 Noiembrie: Sf. Cosma si Damian (Vracevul)

Numita si Vracevul (adica �a vindeca� din slavona), sarbatoarea sfintilor Cosma si Damian (doctorii fara arginti intalniti in calendarul traditional si in luna iulie) este importanta pentru tamaduirea bolilor.

 

Reclame

2-ro-f551be07e7640c60c4a36084fd50020e

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloween‘ul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine, Ziua Tuturor Sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

Sărbătoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloween‘ului, observă că în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeița fructelor și semințelor, sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin”.Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.

7913_551742198230220_1372383714_n
Festivalul Samhain sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate”, și este uneori considerat a fi „Anul Nou Celtic”.
Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhain, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite. Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.

Următoarea influență a apărut o dată cu răspîndirea noii religii creștine în Europa. În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creștină, care o celebrează toți sfinții. Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinților, sau Hallowmas, sau All Hallows.

Numele de „Halloween” și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche engleză.

Această prezentare necesită JavaScript.

%d blogeri au apreciat asta: