Tag Archive: datini



877984

In constiinta poporului roman, sarbatorile nu’s unele crestine si altele pagane, deoarece romanul nu s’a nascut crestin. Astfel, sarbatorile pagane (nelegate de Biserica, insa unele increstinate de poporul roman!) sunt celebrate chiar cu o mai mare solemnitate decat cele religioase. Romanul e priceput in a imbina laicul cu paganul, viata religioasa cu cea umana, sacrul cu profanul, vrand sa inteleaga sensurile spirituale ale sarbatorilor si dincolo de traditia crestina.

Faur fereca si desfereca..

Denumirea populara a lunii februarie este Faur, desi i se mai spune si Faurar, Fluierar sau Luna Lupilor si, ca toate lunile anului, Luna Lupilor isi are traditiile, obiceiurile si superstitiile ei. Astfel, in afara de arhicunoscutul Dragobete (24 februarie) si mai putin cunoscutele Gurbanul Viilor (1 februarie), Stretenia (sau Filipii de Iarna, Martinii de Iarna – 2 februarie), Sfantul Haralambie (Haralambie de ciuma – 10 februarie) si Sfantul Casian (Sfantul pedepsit de Dumnezeu cu sarbatorirea doar o data la 4 ani – 29 februarie), pe 11 ale lunii, romanul (care stie!) il celebreaza pe Sfantul Vlasie sau Vlasii ori Vracii, ziua de 11 februarie fiind un fel de prefata a lui Dragobete.

In fiecare an, pe data de 11 februarie, biserica il celebreaza pe Sfantul Vlasie, cel care a trait pe vremea imparatilor romani Diocletian si Licinus, aprigi prigonitori ai crestinilor. Pentru a se feri din calea prigonitorilor, sfantul s-a retras in munti sa se roage. Se spune ca multe animale salbatice bolnave au fost tamaduite prin rugaciunea lui, de aici, probabil, denumirea de Vraci.

Sfantul Vlasie din Calendarul Ortodox a devenit in Calendarul Popular protector al pasarilor de padure si al femeilor gravide. De ziua lui s-ar intoarce pasarile migratoare, li s-ar deschide ciocul si ar incepe a canta. Peste doua saptamani, la Dragobete, se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care isi vor creste puii.

Deoarece ziua sfantului cade la inceputul migratiei de primavara a pasarilor, oamenii de la tara cred ca Sfantul Vlasie le dezleaga glasul, ca sa cante si se crede ca cine nu respecta sarbatoarea nu va auzi, pe lumea cealalta, cantecul pasarilor din rai, iar pe lumea aceasta pasarile ii vor manca semanaturile. De aceea, sarbatoarea este respectata mai cu seama de catre agricultori. Dar si femeile gravide tin aceasta sarbatoare cu credinta de a naste copii sanatosi. Se mai spune ca (..si asta este preferata mea, si a multora! 😛 ) cine respecta aceasta zi nu ramane niciodata fara bani, iar cei care au pierdut ceva, vor gasi acel lucru daca se vor ruga Sfantului Vlasie. 😉

60888-0-bani_euro_bun

Iar daca tot vorbim despre superstitiile (favorabile) legate de bani, se mai crede si ca aduce noroc sa: porti la tine o moneda gaurita, sa arunci o moneda intr-o fantana, sa gasesti o moneda in ploaie, sa tii un borcan cu banuti in bucatarie, iar daca gasesti o moneda sa o iei numai daca e intoarsa cu fata in sus. (Fața monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema țării emitente, capul/bustul unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorități emitente și se numește avers, sau colocvial cap. Partea cealaltă se numește revers sau colocvial pajură. – aviz celor care confunda fata cu dosul, Capul cu Pajura! 😛 )

225x169_014089-monede

Reclame

Legenda Sfantului Gheorghe


  Sfantul Gheorghe este una dintre cele mai iubite sarbatori la romani, deoarece cu aceasta data reincepe un nou ciclu al vietii in natura. Cu aceasta ocazie reincep tot felul de purificari, avand drept scop acela de a indeparta pacatele si raul din viata. Dintre numeroasele legende cu privire la Sfantul Gheorghe– personificare a binelui care lupta si invinge fortele raului reprezentate de balaur- am ales-o pe cea care mie mi se pare ca fiind cea mai elocventa pentru romani: Se zice ca , vazand Dumnezeu ca neamul crestinesc  da cinste cuvenita celor doi sfinti mucenici-  Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru- a pus ziua serbarii celui dintai in capul primaverii, iar a celui de al doilea la sfarsitul toamnei. Iar ca sa-i cinsteasca si El, i-a chemat si le-a zis: –Iaca de acum va incredintez voua cheile vremii si, la porunca mea, aveti sa inchideti, devreme ori mai tarziu, vremile omului, dupa cum Eu voi vedea purtarea oamenilor! Sfintii au primit cu multumire cheile si au plecat- unul in dreapta si celalalt in stanga. Iar de atunci, cand se aude glasul broastelor, Sfantul Gheorghe intinde mana, ia cheile din mana Sfantului Dumitru si inchide iarna cu o cheie, iar cu cealalta descuie primavara, deschizand astfel vremile bune, fiindca prin glasul broastei a primit veste si porunca de la Dumnezeu. Cand toate pasarile calatoare sunt duse de la noi, cand nu se mai vede pui de broasca pe afara si cand viscolul turbat se desprinde, scurtand si dezbracand codrii de hainele lor, tremurand, Sfantul Dumitru intinde mana si primeste cheile din mana Sfantului Gheorghe, apoi cu graba inchide vremea buna cu o cheie si cu cealalta descuie iarna. Astfel, cei doi sfinti poarta cheile la brau, ca nu cumva sa le fure cineva din usile vremii sa se joace cu vremea dupa bunul plac. Potrivit acestei legende, in credinta romanilor, Sfantul Gheorghe este cap de primavara- inverzind, inflorind natura si fiind semanatorul tuturor semintelor- tot asa cum Sfantul Dumitru este cap de iarna. De la Sfantul Gheorghe pana la Sfantul Dumitru e jumatate de an- jumatatea cea mai frumoasa, mai placuta si mai calduroasa, iar de la Sfantul Dumitru pana la Sfantul Gheorghe e cealalta jumatate a anului- cea mai friguroasa si mai neplacuta. Legat de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, se zice ca cel ce doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul, iar cel ce alearga o bucata de drum dimineata, pana sa rasara soarele, acea fi sprinten tot anul. Se mai zice ca azi nu-i bine sa se dea ceva din casa, ca sa nu se dea si norocul, iar daca dimineata este roua multa si ceata este semn ca anul va fi bogat. Tot in aceasta zi baietii stropesc fetele cu apa neinceputa, iar urzicatul este o alta datina, spunandu-se ca  acela ce va fi urzicat va fi sprinten, indemanatic si harnic, iar cine nu, va fi lenes.

%d blogeri au apreciat asta: