Tag Archive: mit



Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria) este un arbust originar din Insulele Caraibe, care creste din abundenta si in insulele tropicale si India, unde este cunoscut ca si “arborele vietii” si unde intruchipeaza conexiunea infinita cu divinitatea.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Sunt considerate de multe culturi ca fiind flori sacre cu 5 petale, albe, galben, roz sau rosii, ori in culori pastelate, cu un parfum puternic exotic (aroma de migdale si vanilie, iasomie, citrice, condimente, gardenie si alte miresme placute) greu de descris, spunandu’se despre aroma lor ca determina adictie.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

 

Veți găsi aceste flori reprezentate pe mai multe forme de artă cum ar fi tablouri, bijuterii, etc., din cauza atractivității lor. Ele sunt, de asemenea, folosite pentru a face arome si parfumuri. De fapt, denumirea “Frangipani” provine de la numele unui nobil italian, Marquis Frangipani, care a făcut un parfum cu acest parfum în secolul al XVI-lea. O altă versiune spune ca numele “frangipani”, vine de la termenul francez frangipanier, care este un tip de lapte coagulat cu care laptele de Plumeria seamănă.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

Numele “Plumeria” este atribuit lui Charles Plumier, un botanist francez din secolul al 17-lea, care a descris mai multe specii, deși, conform autorului Peter Loewer, Plumier nu a fost primul care a descris Plumeria, acest merit datorandu’se lui Francisco de Mendoza, un preot spaniol care a făcut acest lucru în 1522.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

În persană , numele este “Yas” sau “Yasmin”. În India, numele este “Champa” sau “chafa”, în telugu “Deva ganneru” (Nerium divin), în Manipuri “Khagi Leihao”. În Hawaii, numele este “Melia”, deși utilizarea comună este încă “plumeria”. În Sri Lanka, este menționată ca Araliya și (în limba engleză) ca Temple Tree. În cantoneză, este cunoscut ca “gaai Daan fa” sau Copacul Florii Galbenus de Ou”. Numele “Leelawadee” (provenind de la Thai ) este intalnit ocazional. În Indonezia, unde floarea a fost frecvent asociate cu cultura din Bali, este cunoscut cu denumirea “Kamboja”. În Polinezia Franceză este numit Copacul Tiare.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Numele botanic este Plumeria, numele comun fiind Frangipani. Cuvântul Aztec pentru Frangipani (Plumeria) este Cocaloxochite, in Tahiti se numeste Tipanier, Dok Jampa sau Dok Champa în Laos, Pomelia și Frangipane în Italia, Couleuvre sau Copacul Sarpe în St.Barths Bois, Kemboja Kuning în Malaezia, Pansal Mal în Sri Lanka, Jepun în Bali si Indonezia, Flor de Mayo in Yucatan, Puebla si El Salvador, Flor de la Cruz în Guatemala, Pumeli sau Melia în Hawaii, Amapola în Venezuela, Kang Nai Xin in China, Phool în India, Hoa Su (sudic), Hoa Dai (nordic) și Hoa Su Ma (Fantoma Plumeria) în Vietnam, Kalachuchi în Filipine, Flor de Cebo în Insulele Canare, Sacuanjoche în Nicaragua (numele este derivat din cuvântul “xacuan” dintr-o limbă maternă numită náhuatl și înseamnă “pene galben prețioase sau floare”). Numele comune Frangipani (Plumeria) sunt Temple Tree (Copacul Templelor), Pagoda Tree (Copacul Pagoda) în India și Orientul Îndepărtat, Graveyard Tree (Copacul Cimitirelor) în Insulele Caraibe, Temple Flower (Flori de Templu) în Sri Lanka, și May Flower (Flori de Mai), denumit asa dupa momentul înfloririi, în Nicaragua.

 

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

Potrivit Cunningham’s Encyclopedia of Magical Herbs (de Scott Cunningham, Llewellyn Publications, 1984) Frangipani (Plumeria) este asociata cu femininul, condus de Venus, elementul său este apa, divinitatea sa este Buddha, puterea sa este iubirea, de aceea se utilizeaza in magie, sub forma de potiuni si in vrajile de dragoste.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria) este floarea nationala a Laosului (cunoscuta sub numele local DOK Jampasi/dokjampa/”Champa”) si a Nicaraguaei (cunoscuta sub numele local “Sacuanjoche“), fiind imprimata chiar pe unele bancnote, si este floarea orasului Palermo, Sicilia.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

 

Deoarece este un arbust cu conotatii spirituale, arbustul de Plumeria este plantat in majoritatea templelor budiste. Budistii considera Plumeria ca fiind un simbol al nemuririi, datorita capacitatii sale de a produce frunze si flori, chiar dupa ce planta a fost scoasa din pamânt.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Plumeria a fost întotdeauna o parte din stilul de viata Hawaiian, în primul rând ca o floare ornamentala, in ghirlande, in arta, in bijuterii si tatuaje. Pentru Hawaii, Plumeria reprezintă perfectiunea si legatura dintre tot ceea ce este pozitiv. În plus, Plumeria este simbolul vieții noi, al frumusetii si vioiciunii, al primaverii si renasterii.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

O credinta populară printre marinarii din Hawaii, în timpul celui de’al doilea război mondial, a fost aceea de a arunca o ghirlanda de Frangipani (Plumeria) în apa, imediat ce nava trecea de Diamond Head. În cazul în care ghirlanda plutea spre uscat/tarm, marinarul se întorcea acasa, in timp ce daca aceasta plutea spre nava, se credea ca el nu va veni înapoi.

 

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În China, florile Plumeria sunt semne ale iubirii. Aici nu se prea obisnuieste ca barbatii sa’si împărtășească sentimentele, insa oferind Plumeria iubitelor, are aceeași semnificație cu a spune “Te iubesc.” sau “Tu esti speciala.” Chinezii consideră Plumeria chiar mai prețioasa decât orhideea.

Frangipani (Plumeria)

Frangipani (Plumeria)

Plumeria (Frangipani ) este asociata cu dragostea în Feng Shui.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În cultura polineziana moderna, floarea poate fi purtata de femei pentru a indica starea lor civilă – pe urechea dreaptă în cazul în care caută o relație, iar pe stânga, daca este deja intr’o relatie.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În cultura hindusa, Plumeria reprezinta loialitatea, de aceea in unele părți din sudul Indiei, la nunti se fac ghirlande de Plumeria, iar miresele, in ziua nuntii lor, isi impodobesc parul cu Plumeria, exprimandu’si astfel loialitatea fata de soti.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În sudul Indiei, vestul Ghat’ului (Karnataka) localnicii folosesc crema Plumeria la nunti, iar mirele si mireasa schimba ghirlande de Frangipani (Plumeria) la nunta. Denumirea alternativa este Devaganagalu sau Devakanagalu (Plumeria lui Dumnezeu). Florile rosii de Frangipani (Plumeria) nu sunt utilizate la nunti. Arborii Frangipani (Plumeria) se găsesc în cele mai multe dintre templele din aceste regiuni.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În Vietnam, Plumeria este considerata floarea aristocratiei, a claselor superioare, a celor educați și occidentalizati. Prin urmare, aici florile de Plumeria sunt folosite pentru a indica statutul social. In plus, vietnamezii cred in puterea tamaduitoare a acestei flori, ea fiind folosita si pentru calitatile sale curative: scoarta, maruntita si tinuta in alcool, previne inflamarea pielii, este, de asemenea, utilizata pentru a trata indigestia si hipertensiunea arteriala, în timp ce radacina plantei are efecte purgative la animale. Laptele (seva) servește ca balsam pentru afectiunile pielii. Florile albe sunt folosite în medicina tradițională pentru a vindeca hipertensiunea arterială, hemofilia, tusea, dizenteria și febra.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

In Caraibe, frunzele Plumeriei sunt folosite ca si cataplasme pentru vânătăi si ulcere, iar latexul este folosit ca alifie pentru reumatism.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Nu este clar ce înseamnă exact florile de Plumeria pentru mayasi, insa este clar că aceasta a fost o floare foarte importanta pentru cultura lor, deoarece s’au gasit hieroglife si tablite scrise, care prezintă flori ce sunt considerate a fi Plumeria. Arheologi și cercetători recunoscuti ai culturii Maya pot spune că pentru mayași exista o relație strânsă între Plumeria și soare. Ei credeau că soarele și luna au fost primii locuitori al pământului și ca in urma actului lor de procreare, s’ar fi născut neamul omenesc. Plumeria ar fi fost un simbol al acestei procreari și, prin urmare, cei mai multi experti cred acum că aceasta este un simbol al procreării directe și indirecte, de asemenea, un simbol pentru viață.

Se crede ca aztecii foloseau un decoct de flori Frangipani (Plumeria) si alte materiale vegetale amestecate cu anumite organe interne de animale de pradă (cu o reputație de viclene, puternice și curajoase) ca potiune puternica impotriva fricii, letargiei și lesinului.

Potrivit miturilor mexicane (Lakandon), zeii s’ar fi născut din florile Frangipani (Plumeria).

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

 

Aromoterapia/”Încălzirea” uleiurilor – cum ar fi cele de Frangipani (Plumeria), lemn de santal, floare de lotus, tamaie, scorțișoară și busuioc – se spune ca au o influență calmantă asupra celor care sufera de frica, anxietate, insomnie sau tremor, în conformitate cu principiile Ayurveda, principii ce dateaza de aproximativ 5.000 de ani.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În tradiția din Sri Lanka, Frangipani (Plumeria) este asociata cu închinarea si adorarea. Pe una dintre frescele din secolul 5 ale fortaretei Sigiriva se poate vedea cum una dintre domnitele ceresti tine in mana sa dreapta o floare cu 5 petale ce nu difera deloc de Frangipani (Plumeria).

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

În folclorul malaezian, mirosul de Frangipani (Plumeria) este asociat cu un spirit-vampir, denumit Pontianak.

Pontianack also known as a matianak, kuntilanak or kunti for short; is a spirit from Malay and Indonesian traditions. It is vampiric in nature and preys on men. It is the spirit of a woman who died pregnant. Her presence is made known by baby cries and a beautiful smell - a nice floral fragrance identifiable as that of the plumeria, followed by an awful stench afterward. Fire and knives are a good ward against her,

Pontianack also known as a matianak, kuntilanak or kunti for short; is a spirit from Malay and Indonesian traditions. It is vampiric in nature and preys on men. It is the spirit of a woman who died pregnant. Her presence is made known by baby cries and a beautiful smell – a nice floral fragrance identifiable as that of the plumeria, followed by an awful stench afterward. Fire and knives are a good ward against her,

Există o teorie conform careia preoții catolici misionari au răspândit Frangipani (Plumeria) calatorind in întreaga lume. Acest lucru poate explica de ce Frangipani (Plumeria) este atât de populara și comuna în Filipine și Thailanda, dar foarte rara în China și Vietnam. Thailanda și Filipine au salutat misionarii creștini, în timp ce în China și Vietnam ei au fost persecutați până prin anul 1850.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Potrivit unui mit vietnamez, fantomele trăiesc în copaci cu flori albe și parfumate, deci si in varianta cu flori albe a copacului Frangipani (Plumeria). În Vietnam și China, culoarea alba este asociata cu moartea și înmormântările.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Copacii Frangipani (Plumeria) erau considerati tabu în casele din Thailanda din cauza asociațiilor superstițioase cu numele plantei lantom, care este similar cu ratom, cuvântul tailandez pentru durere. Ca urmare, se credea ca Frangipani (Plumeria) poate aduce nefericire. Astăzi, însă, florile sunt prezentate drept ofrande parfumate lui Buddha și tailandezii le poarta în zilele de sarbatoare si la festivaluri, cum ar fi Songkran (Anul Nou Thailandez).

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

 

Unele specii de Plumeria au fost studiate pentru potentiala lor valoare medicinala.

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

~✿✿✿~ Frangipani (Plumeria) ~✿✿✿~

Una dintre curiozitatile Frangipani (Plumeria) este ca ea nu poate fi arsa – nu arde decat la temperaturi extreme (peste 500 grade).


Surse: Wikipedia si Allthingsfrangipani.com

Traducere: Mone Camino

Foto: Pinterest si Mone Camino

✿ Cercei Talisman FrangipaniPlumeria  ✿ Pentru comenzi accesati datele de contact. https://monecamino.wordpress.com/2015/02/07/✿-cercei-talisman-frangipaniplumeria-✿/

✿ Cercei Talisman FrangipaniPlumeria ✿
Pentru comenzi accesati datele de contact.
https://monecamino.wordpress.com/2015/02/07/✿-cercei-talisman-frangipaniplumeria-✿/

Anunțuri

Inainte de toate, tin sa precizez ca nu am ajuns INCA – sunt o optimista si incerc sa raman asa! 😀 – la performanta de a spune in doar cateva cuvinte chestiile ( inteligente si de bun simt, de altfel! ) pe care vreau sa le spun. Adica, am abilitatea de a surprinde esenta, nu si de a o prezenta in doar cateva cuvinte. Asa cum am si dreptul de a tacea, nu si abilitatea de a o face. 🙂 Inca. 🙂 Iar daca nu as fi o comoda, as putea scrie, fara probleme, romane, in niciun caz rezumate si telegrame – rezumatele si telegramele sunt pentru mine de citit si extrapolat, nicidecum de scris – un bun prilej de a’mi exersa abilitatea de a gandi si filozofa! 🙂 Sunt o comentatoare si o DespicaFirul. Uite, de exemplu, cate fraze mi-au trebuit pentru a spune asta! 🙂 De ce am facut aceasta introducere? De ce am tinut sa mentionez asta? – Poate ca o avertizare pentru cititor ca eu pot sa scriu ( si sa vorbesc!) muuuult ( si bine, sper! ) despre…nimic. Nu e cazul acum, cand am o tema, ba inca una atat de provocatoare! Ah, unde’s vremurile alea cand a vorbi fara a spune nimic se considera a fi arta!?:) Of, ada sacramental, traiesc intr’o epoca absolut nepotrivita abilitatilor mele. Si asta’mi ocupa tot timpul. 😛 Sunt o handicapata pentru vremurile astea, ceea ce nu’i chiar rau, as zice eu…macar pentru ca ma provoaca sa invat sa ma adaptez cumva, sa traiesc in ciuda tuturor aversiunilor mediului. 😛 Da’ de unde, mai degraba s’adapteaza timpurile la mine! Da’hai sa vedem daca pot sa traiesc si sa fiu fericita ( asa handicapata cum sunt! ), nu doar sa traiesc/supravietuiesc si atat! Sa vedem daca „nu’i rau” inseamna neaparat si ca’i bine…si mai ales de ce. 😉 N’am pretentia ca’s prima care abordeaza subiectul, totusi parca as avea o alta perspectiva, de aceea cre’ca’mi si consum energia aberand despre.. 😉 Mdeh, nu ca nu mi’ar placea sa trezesc spiritele adormite si programate, insa’ncerc sa N’AM ASTEptari.. Pe scurt, N’amAste’ ( ca tot e in trend sa saluti asa in vremurile astea, ce conteaza ca poate nici nu’ntelegi semnificatia ori si daca o’ntelegi, ca asta nu te face automat mai spiritual, cel mult caraghios! – nah, c’am spus’o, huh! 😀 ) asadar, lectura placuta si N’amAste’ ! …ceea ce va doresc si voua! 😉

Principiul Handicapului spune ca un mascul (da, un mascul…da’cin’te’mpiedica sa extrapolezi?) care are un handicap și reușește sa traiasca, devine mai atragator pentru sexul opus decat un mascul fara acea problema. Ca, prin faptul ca a demonstrat ca a reușit sa supraviețuiasca, iși dovedește puterea. Semnalul pe care il transmite sexului opus este cel de putere: „Am gene puternice, alege’ma pe mine!”- Iti suna cunoscut? 🙂 Dupa emiterea acestui principiu, Amotz Zahavi, ajutat de soția sa Avishag Zahavi, a interpretat aceasta teorie pentru domeniul biologiei. Mai precis, ei au explicat de ce gazelele (gazela lui Thomson), atunci cand sunt atacate de un leu, nu fug instantaneu, nu se ascund, ci reacționeaza, in prima faza, printr’un salt inalt in aer și prin foarte mult zgomot. Asta DUPA ce se uita FIX in ochii lui. 😉 By the way, acum e momentul cand dau si o altfel de interpretare – una mai flatanta, of course! – apelativului „gazelo” 😉 Aparent, gazela se expune unui pericol iminent, fiindca pare ca pierde timp prețios. In realitate, ea’i transmite leului un semnal: SUNT PUTERNICA, IMI PERMIT SA PIERD clipele astea in loc s’o iau la sanatoasa cat ma tin picioarele desi’s o buna alergatoare, mai Leule ( unele gazele folosesc chiar apelativul reducator/castrator „mai baietica” :P) si daca ne’am apuca amandoi s’alergam, am cheltui inutil energie.. crezi ca’ti permiți tu, mai Leutule, sa consumi atata energie pen’ca’n final sa nici NU ma prinzi?

(Obstacolele sunt precum animalele sălbatice. Le e frică de tine dar vor blufa. Dacă observă că ţi-e frică de ele, vor sări pe tine, dar dacă te uiţi direct în ochii lor, vor dispărea brusc din peisaj. – Orison Swett Marden )

Si uite cum, cacialma sau nu, spre stupefacția unora, care s’ar putea’ntreba de ce ar trebui s-o creadă leul pe gazela, in realitate se’ntamplă exact asta: leul chiar o crede. Pai da, leul asta, nu’i chiar un fraier cum s’ar putea crede, instinctiv stie cata energie isi permite sa risipeasca – ii place vanatoarea, insa vanatoarea de animale slabe, pentru vanarea carora tre’sa faca un efort minim, sa consume cat mai puțina energie. Cam asa’i si’n…tenis 🙂 – intotdeauna sunt preferate si vor fi vanate numai exemplarele slabe, pentru care nu trebuie consumata prea multa energie (mai ales daca ne gandim ca leul iese la vanatoare de…foame, cand rezervele sale energetice sunt mici) și care musai să fie victime sigure…ori care macar sa dea impresia ca s’ar impiedica la un moment dat, nu’i asa? 🙂 Cam cati vanatori cunoastem care nici nu s’ar apuca de vanat daca n’ar avea siguranta ca ar impusca ceva? Unii dintre ei sunt atat de comozi incat chiar isi intreaba prada direct: Ai macar dorinta de a te impiedica sau nu, ca sa stiu..? :)) Ce poate fi mai fermecator d’atat, acum pe bune! 😛

Ah, da’sa nu uit de exemplul clasic, ala cu coada paunului.. Cu cat un paun are coada ( hehe, barbatii -unii, nu toti! aia care ma citesc 😛 – inca se’ntreaba daca m’am gandit la penis si marimea lui, femeile STIU deja ca nu m’am gandit numa’la asta!) mai lunga, cica, el e mai dorit de femele, ba mai mult, paunitele cu care se imperecheaza depun mai multe oua decat cele care se imperecheaza cu masculi cu cozi mai…modeste. Ei, na.. cum asa, de ce? Pai, conform aceluiasi Principiu al Handicapului, cica.. Adica dac’un paun are coada foarte lunga, el este expus pradatorilor mai mult decat cei cu coada scurta. Ba mai mult, el consuma (ce? – energie, of, course!), cica, mai mult pentru mentinerea acestei podoabe, ba inca mai are si probleme la ( hehe!) zbor. Totusi, prin coada aceea lunga, el comunica femelelor ca’n ciuda acestor handicapuri, el e in viata, deci genele lui sunt foarte bune, prin urmare, merita sa fie tatal unor pui.

Hm, ce’o fi, domnilor, in capul paunitelor si al gazelelor astora, zau asa! Acum, mnoh, daca as vrea sa fiu absolut sincera, atunci as zice ca nu pot decat sa presupun ce se petrece’n capsorul paunitei si in cel al gazelei, asta presupunand ca se si petrece ceva acolo! 🙂 Insa’n mod sigur, fie ca vorbim despre paunite, gazele sau despre noi, doamnelor si domnisoarelor, e vorba de un stimul, domnilor! Si inca de unul puternic. Cel putin unul. Stimuli care sa reflecte clar acest Principiu al Handicapului, de la aspect exterior, bani, succes, pana la subtilitati afective & other stuff. Abilitatea de a comunica poate fi un stimul al naibii de puternic – e deja stiut ca barbatii care comunica mai bine ceva, indiferent ce, ar fi cei preferati de femei. Daca nu comunici si mai ales daca nu comunici CLAR ceva, nu esti inteles. Daca nu esti inteles, slabe sanse sa primesti ce’ti doresti. Bine, exista posibilitatea sa nu primesti ce’ti doresti, nici daca te exprimi foarte clar. :)) Insa’ti vor fi apreciate si recunoscute, in mod sigur, curajul si abilitatea de a te exprima clar. Poti macar sa speri la asta! 😛 Si apoi, se stie, gusturile nu se discuta, deci ai oricum mai multe sanse atunci cand comunici decat atunci cand n’o faci. (Atentie, si mojicia poate fi un exemplu de comunicare clara, totusi nu e deloc flatanta si nici n’am auzit ca ea sa dea roade in atragerea unui partener/unei partenere ori sa se afle pe lista cuiva de preferinte. Desi, mnoh, si ciobanii au consoarte, da’ma gandesc ca poate stiu ei – instinctiv cre’ca stiu! – ca nu te adresezi consoartei cum te adresezi mioarei. 😛 ) Bineinteles ca ambii reprezentati ai speciei noastre reactioneaza la semnale, nu numai femeile. Probabil diferenta e facuta de faptul ca femeile sunt mai subtile, accepta semnale mai variate si mai bizare, decat si’ar putea inchipui barbatii. Slava Domnului ca oamenii sunt suficient de diversi incat fiecare sac sa’si gaseasca peticul potrivit!

Revenind la Principiul Handicapului, exista si o teorie ce deriva sau completeaza cumva acest principiu: Teoria Semnalelor Costisitoare, care zice ca ne irosim energia in diverse manifestari, mai mult sau mai putin folositoare, tocmai pentru a da celor din jur nişte semnale care sa ne demonstreze puterea. Sa zicem ca un anume domn isi umple casa, constant, cu diverse personaje reprezentative pentru nu’sh ce nisa ( nici nu conteaza ) si, pe langa ca face asta – inconstient sau nu! – ca sa impresioneze in general, bineinteles ca o face si ca sa impresioneze o anume doamna sau domnisoara (ori mai multe). Si, culmea, asta poa’sa functioneze cu anumiti oameni, in anumite cercuri, pe termen restrans, ba chiar si pe termen relativ lung, ceea ce, firesc, ii da aripi personajului nostru masculin si’i intareste convingerea in puterea lui (despre ce anume putere vorbim? poate despre puterea de influenta?!) Totusi, iata ca, la un moment dat, omul nostru cunoaste o femeie care, desi la inceput poate parea incantata de aceasta aura de influenta, dupa un timp da semne de plictiseala. Doamna si’ar dori sa petreaca mai mult timp singura cu domnul, tanjeste dupa clipe de intimitate cu omul pe care’l iubeste si e firesc sa fie asa. Adica, mnoh, socializarea asta continua poate fi placuta mai ales daca si cand esti musafir in casa cuiva, decat atunci cand esti gazda zi de zi si’ti mai si raman, seara de seara, mormane de vase de spalat. 🙂 Dar chiar si fara mormanul de vase nespalate – presupunand ca domnul se ocupa singur de asta ori ca exista o menajera – si tot tanjesti dupa momente de intimitate cu barbatul tau, nu? Si atunci incep discutiile.. Doamna nemultumita i se confeseaza domnului, acestuia i se pare ca va pierde din puterea aurei create ori poate socializarea asta continua a devenit pentru el un mod de viata la care nu vrea sa renunte din nu’sh ce motive doar de el stiute, doamna se simte neinteleasa, ba inca’ncepe sa se ingrijoreze: ca poate barbatului ei nu’i (mai) face prea mare placere sa’si petreaca timp doar in compania ei, poate ca domnul are o problema de intimitate, poate e altceva..samd. Cert e ca nu se ajunge la niciun consens si cuplul se desparte. Apoi tanjesc, ca prostii, unul dupa celalalt. Sau nu. Poa’sa fie o problema de comunicare proasta intre ei, poa’sa fie altceva.., eu n’am vrut decat sa exemplific cam cat de costisitoare pot fi Semnalele Costisitoare necompatibile, prost intelese si prost manageriate. Ideea domnului despre Semnale Costisitoare nu se pupa deloc cu a doamnei, mdeh! Ceea ce pe altii’i impresioneaza, nu’i neaparat sa ma impresioneze si pe mine. Ideea ta despre Principiul Handicapului, de fapt despre reprezentarea acestuia, poa’sa nu se pupe cu a mea. Zicea cineva ca’n cazul relaţiilor totul se termină când se termină şi Semnalele Costisitoare. Adevarat si fals. Totusi semnalele astea costisitoare au un rol bine definit in relatie: Semnalele tale Costisitoare reprezinta certitudinea mea ca tu, partenerul meu, nu ti’ai pierdut interesul fata de mine si fata de aceasta relatie si viceversa, Semnalele mele Costisitoare te incredinteaza pe tine ca mie inca’mi pasa, ca inca’mi dau osteneala, astfel incat amandoi sa simtim ca nu ne risipim aiurea. Reprezinta, daca vrei, feedbackul ca partenerii inca mai sunt interesati unul de altul, ca ambii isi dau osteneala. Asta daca vorbim si de Semnale Costisitoare care’s compatibile. Ca daca nu’s, n’as prea paria ca putem sa le compatibilizam noi. Desi incercari cica ar mai fi fost, totusi parerea unanima ar fi ca’n incercarea asta Semnalele alea Costisitoare ar fi PREA costisitoare si ca, macar unul dintre parteneri daca nu ambii, e foarte posibil sa acumuleze frustrari pe termen lung, in ciuda oricarui sentiment altruist. Iar cum altruismul omenesc , in opinia mea, nu exista decat ca mit.. Mai degraba as repeta de ce nu cred in altruism.. – Pentru ca nu exista, simplu! Orice face omu’ face dintr’o nevoie a lui, indiferent care ar fi aia, indiferent ca’i constienta sau inconstienta. Constientizata sau nu, nevoia de a face bine e tot o nevoie si mascheaza alte nevoi, cu cat mai adanci, cu atat mai negate ori prost intelese. Asa ca fugi si cerceteaza’ti, de exemplu, nevoia de a’i ajuta pe altii. Iti garantez ca daca esti sincer cu tine insuti o sa descoperi ca pana si credinta „fac bine, voi primi bine”, ascunde o nevoie – NEVOIA ta de a primi binele – de la mine, de la altul, de la Dumnezeu, Divinitate, Univers.. iar daca sapi mai adanc, poate mai dai si de altele ingropate p’acolo. 😉

V’am pupat, am nevoi, da’ N’amAste’! 🙂

%d blogeri au apreciat asta: