Tag Archive: spectacol



Nu’mi plac oportunistii, nici nu ma omor dupa spectacolele de channeling, ba chiar eram oarecum Gica Contra cand venea vorba despre asta…pan’m’am decis ca ar fi bine sa ma documentez si sa urmaresc mai multe filmulete cu diferiti channeleri si abia apoi sa emit pareri. Iar Darryl Anka mi s’a parut cel mai misto si mai de bun simt dintre toti cei vizionati.. – exceptand SF’urile inerente scenariului, spune niste chestii absolut logice, pertinente si de actualitate… si, cel mai de apreciat e ca o face cu umor! iar asta in ciuda metaforei alese! 😉 Desigur ca exagereaza cu rolul pe care’l interpreteaza, insa daca’i un rol asumat ( si cre’ca este!), are toata admiratia mea! De altfel, noi toti suntem, intr’o oarecare masura, channeleri, fie ca (re)cunoastem asta, fie ca nu.. si, fie ca o facem pe si pentru bani, fie ca pentru altceva, toti suntem actori, toti jucam/interpretam, fiecare pe scena si in piesa lui 🙂 …si toti spunem si ascultam povesti, avem nevoie de ele, ca de aer! ..ca daca nu s’ar fi povestit, n’ar fi existat..! 😛 😀 Ne plac povestile mai mult decat ne plac adevarurile! si toti (oh, da’toti!) respiram aerul realitatii – o “realitate” construita pentru ca mintea noastra sa o poata suporta! :)- remarcabila replica aia din „Omul de pe pamant”: “Povestile nasc biserici”! – ..si Darryl Anka, sub masca Bufonului, stie sa spuna povesti faine! ..iar daca are mai mult succes decat altii e si datorita inspiratiei de a se exprima intr’o metafora cu multi adepti. 😉

And now… Ladies and Gentlemen… I give you…Baaashaaaarrrr… channeled by Darryl Ankaaaaaa!!! 🙂



  Cufarul Monicai - Andre Rieu

Pe vremuri, intr-un orasel, oamenii se adunau seara sa faca muzica. Aveau saxofonist, baterist, violonist.. – in general oameni in varsta. Se strangeau laolalta pentru placerea de a fi impreuna si pentru a impartasi bucuria de a face muzica, chiar daca n-o faceau foarte bine.  Pana cand, intr-o zi, au decis sa aduca un dirijor nou.  Noul dirijor, plin de ambitie si autoritar, le-a spus ca trebuie sa pregateasca un concert extraordinar si a inceput sa elimine din vechii muzicanti, in locul lor angajand muzicieni profesionisti. Concertul a avut loc, numele lor au ajuns in ziar, asa ca au hotarat sa se mute intr-un oras mai mare si sa cante acolo. Dar unora dintre cei mai in varsta li s-au umplut ochii de lacrimi si au spus: „Era atat de minunat pe timpuri, cand faceam lucrurile gresit, dar ne bucuram de ele.”  Exact atunci, cumva ca o a doua sansa, la Maastricht, in Olanda, intr-o familie de muzicieni, vine pe lume micutul Andre. Andre Rieu. Era in prima zi a lui octombrie 1949. Si visul lui era sa adune oamenii laolalta pentru placerea de a fi impreuna si pentru a impartasi bucuria muzicii. Incepe sa studieze vioara la varsta de 5 ani, iar 38 de ani mai tarziu sustine primul spectacol impreuna cu orchestra infiintata de el. Insa abia peste inca sase ani incepe nebunia, odata cu albumul „Strauss&Co”, piesa The Second Waltz ( Waltz No.2 from Jazz Suite No.2 by Dmitri Shostakovich ), urcand repede pe primul loc in topul Hit 1oo, este piesa care il va consacra le nivel mondial. Andre este invitat sa tina concerte in toata Olanda, apoi in alte tari, pe alte continente. Muzica lui nu se adreseaza elitelor, spectacolele lui nefiind considerate concerte de muzica clasica, lipsind formalismul, eticheta si scrobeala impuse, in general, de astfel de evenimente. La spectacolele lui vin atat oameni in frac si cu papion la gat, cat si oameni in tricou sau pulover. La spectacolele  lui se danseaza, se rade, se canta, el si orchestra reusind sa transmita atata bucurie, incat e imposibil sa nu vrei sa mai retraiesti momentul. Cine a trait asta o data, stie ce spun – nu se mai satura niciodata, e iremediabil vrajit.  Andre creeaza dependenta fara a fi in niciun fel nociv. Visul sau s-a implinit: el a reusit sa redea oamenilor placerea de a fi impreuna si a impartasi bucuria muzicii pe care o interpreteaza. Si a implinit si visele atator oameni! Unul dintre ele, „The Waltz must go on”, a fost visul unui tanar de 19 ani ( acum Sir ) – Anthony Hopkins, atunci cand el a compus un vals. Acum, 40 de ani mai tarziu, visul lui s-a implinit: Andre Rieu a aranjat cu succes aceasta piesa si „And the Waltz goes on” poate fi ascultata astazi, 1 octombrie, la Viena, in cadrul celui mai mare spectacol Andre Rieu de pana acum, unde invitat de onoare va fi chiar Sir Anthony Hopkins. De ziua lui, Andre ne va face tuturor acest cadou minunat. Multumim, Andre, ii multumim lui Dumnezeu ca existi si ca ne faci, prin muzica ta, viata mai frumoasa! Multi ani fericiti, Andre Rieu! 🙂 ❤



%d blogeri au apreciat asta: