Tag Archive: superstitii



Cufarul Monicai

ÎNVIEREA DOMNULUI, SFINTELE PAŞTI- 20 aprilie

– la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi
– după slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”
– se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele
– se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi
– cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi
– cine moare merge în Rai („este deschis”)

 

 

Anunțuri

Energia si magia parului


Despre parul femeii si puterea lui ascunsa

Din cele mai vechi timpuri, parul a fost nu doar un atu si o componenta de baza a frumusetii feminine, ci si o sursa si un indicator al nivelului de energie vitala si forta interioara a unei femei. Parul era tratat cu o atentie si o dragoste deosebita, la toate popoarele lumii. Orice femeie era invatata, din frageda copilarie, ca parul ei reprezinta o adevarata comoara. De exemplu, cu ajutorul  parului lung se atragea sporul casei, se putea vindeca un copil sau fermeca un barbat!

Energia si magia parului

Energia si magia parului

Cu timpul, cunoasterea mistica despre puterera parului uman a fost aproape in intregime pierduta.
In zilele noastre nicio femeie nu-i mai daruieste barbatului iubit, o suvita din parul ei, pentru ca acesta sa o poarte in dreptul inimii, amintindu-si  de iubita, atunci cand distanta ii desparte, nu mai face pendul din inelul de casatorie atarnat de un fir de par, atunci cand vrea sa afle raspunsuri despre cei dragi si nu-si mai alege peria sau pieptenele de par, cu aceeasi grija cu care o faceau altadata, strabunicile noastre . Totusi, la nivel intuitiv, orice femeie stie si simte in adancul fiintei sale, cat de important este parul ei. Și aici nu e vorba doar de frumusete.
Firele de par sunt un fel de “antene” naturale ale organismului nostru, prin care circula energii vitale atat inspre corp, cat si dinspre el. Parul poate povesti despre noi multe – cat de bine ne simtim, in ce stare sunt organele noastre interne , cum functioneaza sistemul  hormonal – detaliu extrem de important pentru buna functionare a corpului feminin. Parul arata si nivelul nostru de feminitate, fiind o sursa de conectare la energia Universului, de tip Yin. Orice schimbare sufera parul nostru, de-a lungul timpului, aceasta  va modifica, intr-un mod subtil si nevazut, si cursul destinului nostru ca femei. De aceea, daca vrem schimbari rapide in viata noastra, un coafor profesionist si cu experienta  ne va sfatui  intotdeauna sa incepem prin a ne schimba tunsoarea, coafura sau macar culoarea parului.

A taia parul intotdeauna va avea semnificatia de a face un pas in directia unei schimbari importante in viata.

A taia parul intotdeauna va avea semnificatia de a face un pas in directia unei schimbari importante in viata.

A taia parul intotdeauna va avea semnificatia de a face un pas in directia unei schimbari importante in viata. Este un fel de semnal catre Univers, ca sufletul nostru doreste o schimbare. In vechime, isi taiau parul de bunavoie, doar persoanele aflate intr-o situatie extrema de boala sau stres, urmand sfatul din Vechiul Testament de a se dezice de par , aruncand pe el tot raul, de a se curata de pacat si a renaste spiritual. De exemplu, femeile captive in razboi isi radeau capul pentru purificare, de asemenea si leprosii (Levitic 14:8).
Altfel, parul unei femei niciodata nu se tundea scurt, deoarece la nivel subtil ar fi fost echivalent cu deconectarea acesteia de la sursa de energie vitala. Din punct de vedere energetic, situatia e neschimbata si in zilele noastre. O femeie care opteaza pentru o tunsoare scurta, intr-un fel sau altul, isi afecteaza una dintre sursele de vitalitate – este important sa stim acest lucru.
Lungimea ideala a parului feminin este pana in dreptul vertebrei T10 (trebuie sa acopere sternul si omoplatii)
Pentru o femeie, un par ingrijit mai reflecta si ordinea din capul ei. De aceea, nu sunt deloc intamplatoare vechile ritualuri, prin care aceasta  isi peria, indelung si minutios, parul inainte de culcare, indepartand cu ajutorul pieptenului sau al periei, orice energie sau emotie negativa, acumulata de-a lungul zilei, relaxandu-si in acest fel trupul, mintea si sufletul. Nu mai e nevoie sa demonstrez nimanui, sper, cat de important este pentru o femeie sa atinga starea de relaxare, dupa o zi grea – indiferent daca se pregateste pentru somn, pentru meditatie si rugaciune,  sau pentru a face dragoste cu sotul ei.

Odinioara  se transmitea din mama in fiica, obiceiul de a purta parul cat mai lung cu putinta. Avand grija de acesta, femeia indeplinea o asceza si toate problemele ei, eliminate prin firele de par, puteau fi astfel indepartate.

Odinioara se transmitea din mama in fiica, obiceiul de a purta parul cat mai lung cu putinta. Avand grija de acesta, femeia indeplinea o asceza si toate problemele ei, eliminate prin firele de par, puteau fi astfel indepartate.

Odinioara  se transmitea din mama in fiica, obiceiul de a purta parul cat mai lung cu putinta. Avand grija de acesta, femeia indeplinea o asceza si toate problemele ei, eliminate prin firele de par, puteau fi astfel indepartate. Pe cand, taindu-si parul scurt, ea isi lasa captive toate problemele, in interior.
Hindusii considerau ca parul este lacasul energiei feminine, Shakti. De aceea nimanui nu ii era permis sa atinga parul unei femei, cu exceptia sotului si a tatalui acesteia.
Și dacii, si slavii, dar si majoritatea popoarelor nordului aveau aceleasi reguli nescrise, atunci cand venea vorba despre par. Simbolul frumusetii si al sanatatii feminine era reprezentat de cosita lunga, stralucitoare, impletita in trei, de grosimea incheieturii.
Femeile maritate erau invatate, ca toata energia si bunastarea caminului este depozitata in parul lor. Nu intamplator, in timpul invaziilor, barbarii cautau sa o captureze mai intai pe sotia conducatorului advers si sa-i taie parul, intr-un ritual menit sa-l sece de puteri pe sotul ei, ba char si intreaga cetate sau tinut pe care acesta, impreuna cu consoarta, le stapanea.
Tot traditia de mii de ani, la mai multe popoare ale lumii, cere ca fetitele sa poarte de mici parul impletit intr-o singura coada, din 3 suvite, ceea ce semnifica  unirea trupului, mintii si a spiritului, intr-un tot intreg. Cosita urma linia coloanei vertebrale, considerandu-se ca toate puterile Ceresti benefice, coborate prin parul copilei se transfera catre coloana, umpland  corpul, mintea si spiritul acesteia de o energie vitala de origine divina,  pregatind-o pentru viitoarea ei  misiune de sotie si mama.
Inainte de maritis, parul fetei se despletea si se reimpletea in doua cosite. Una era pentru a ramane conectata la puterea si glasul lui Dumnezeu si a neamului propriu, cealalta – pentru a auzi vocea neamului celui ursit,  impartind soarta cu el, sustinandu-l din punct de vedere energetic. In timpul sarcinii, Femeia acumula prin par  forte suplimentare – de data asta nu pentru sot, ci pentru ea si viitorul copil.
Cu atat mai drastica era interdictia de a scurta parul in timpul graviditatii – pentru a nu-l priva de sustinere energetica, pe copilul inca nenascut.
Parul femeilor maritate, spre deosebire de cel al fetelor tinere, era intotdeauna acoperit – pentru ca puterea lui sa fie canalizata doar catre familie, dar si pentru a nu aduce in casa invidia straina, rautatea si alte energii negative, din exterior. Foarte rar o femeie se incumeta sa poarte parul despletit, intr-un loc public, deoarece se considera ca o astfel e risipire a energiei  personale nu poate ramane fara consecinte. Majoritatea femeilor erau foarte atente la acest aspect – si anume, de a-si pastra la nivel optim, incarcatura energetica, specific feminina.
Mai mult decat atat, purtatul parului la vedere era o considerat o declaratie nerostita a femeii, de disponibilitate sexuala. Pentru o femeie maritata era o mare rusine sa fie vazuta in public cu parul descoperit si despletit, putand fi catalogata drept usuratica. Doar in fata sotului  femeia isi desfacea parul, permitandu-i acestuia sa se conecteze la sursa ei tainica de energie si feminitate. In restul timpului, parul era strans in coc sau impletit.
La fel cum misiunea dintotdeauna a barbatului este  de a-si proteja familia de orice agresiune fizica exterioara – tot asa misiunea spirituala a femeii (aflata in sfera ocultului, neputand  fi vazuta cu ochiul liber sau pipaita cu mainile) – este dintotdeauna de a proteja casa si pe cei dragi, de orice agresiune energetica, de priviri nedorite si ostile, de orice necazuri, intrate accidental sau intentionat in caminul conjugal.

Despre parul femeii si puterea lui ascunsa
Mai exista o categorie speciala de femei, care puteau purta parul despletit, fara sa fie judecate pentru asta –acestea erau dansatoarele ritualice, preotesele, heterele – pe scurt, femeile cu initieri si functii speciale, care isi foloseau podoaba capilara ca pe un instrument de lucru si de influenta a persoanelor sau evenimentelor, lor insa nefiindu-le permis sa aiba o familie. Dar ele cunosteau si ritualuri speciale de curatare, dupa ce apareau in fata multimilor cu parul lasat liber. Preotesele din templele  Afroditei purtau de asemenea, parul foarte lung. Se considera ca acesta le ajuta sa nu se epuizeze din punct de vedere energetic, in timpul apropierii fizice de un barbat, restabilindu-le rapid echilibrul interior.

Magic Hair
O alta categorie de femei care purtau parul lung si despletit era cea a vrajitoarelor si doftoroaielor (vindecatoarele) Motivul era conectarea cat mai puternica la energiile stihiilor (elementali), cu care acestea lucrau. La inceputul oricarui ritual de invocare, acestea se roteau indelung, cu bratele ridicate in sus, cu parul despletit, formand astfel un vortex energretic, prin care se puteau conecta la fortele Naturii.

Energia si magia parului
Bineinteles ca multe dintre femeile contemporane, vesnic grabite si avand cu totul alte valori si etaloane decat stra-strabunicile lor, vor considera majoritatea obiceiurilor mai sus mentionate, drept simple superstitii, depasite si inutile .

"I have magic hair that glows when I sing!"

„I have magic hair that glows when I sing!”

Totusi, nu va grabiti cu concluziile. Daca simtiti ca sufletul va rezoneaza macar cu o mica parte din cele citite, incercati, macar pentru o perioada limitata de timp, in calitate  de experiment,  sa tineti cont de cateva sugestii (va asigur ca nu veti regreta!) :
– Nu va tundeti niciodata inaintea unor evenimente importante din viata voastra, pentru a nu modifica cursul lor;
– Monitorizati, in permanenta, starea parului vostru, alocand timp macar o data pe zi, de preferat seara, unei perieri  temeinice, fara graba. In timpul pieptanatului puteti si chiar trebuie sa rostiti mental afirmatii pozitive cu privire la viitor, sau va puteti ruga.
– Din timp in timp, prindeti-va parul in coada sau impletiti-l, macar in zilele cand aveti nevoie de energie suplimentara. Este foarte util sa va prindeti sau sa va acoperiti parul, atunci cand mergeti in locuri aglomerate si incarcate negativ din punct de vedere energetic – in piete, in mari centre comerciale, dar mai ales la spital sau la cimitir.
– Se considera ca parul strans intr-un coc „jos” dezvolta  doua virtuti  importante pentru o femeie – smerenia si ascultarea. O „coada de cal” sau un coc prinse in crestet ii confera rezistenta fizica si psihica, sporindu-i puterile.
– Atunci cand parul cade, este foarte important si chiar necesar sa lucram cu Neamul, cu arborele genealogic, constientizand problemele si blocajele pe acest subiect. Pentru ca una dintre functiile subtile ale parului este sa ne hraneasca si cu energiile neamului. Pentru o femeie, caderea parului indica de cele mai multe ori probleme nerezolvate cu barbatii din neam – cu fratii, fiii,bunicii,sotul  sau cu tatal.
– Sa va purtati cu parul vostru si sa-l ingrijiti, ca si cum acesta ar fi un Dar nepretuit, ce v-a fost transmis de catre stramosi si care trebuie pastrat si transmis intact mai departe.
– Sa tineti minte ca regenerandu-va parul si protejandu-l permanent,  atrageti sporul si abundenta in casele voastre.
– Daca aveti in permanenta un tonus vital scazut si va simtiti stoarse de vlaga, lasati-va  parul sa creasca!
– Daca vreti sa va dezvoltati intuitia – lasati-va parul sa creasca!
– Daca vreti sa aflati raspuns la o intrebare, legata de casa sau de cei dragi, sau sa primiti un semn, formulati intrebarea in timp ce va pieptanati, impletiti parul in cosita si mergeti la culcare. Dimineata despletiti-l si mergeti sa va faceti treburile zilnice. Raspunsul va veni.
–  Și cel mai important lucru: nu uitati ca, printr-o simpla fluturare a minunatelor voastre plete, puteti sadi in sufletul cuiva, Iubirea!

Sursa: atelierezoetno

Incantatie Tămaduitoare

Floare strălucești,
Luminezi mereu,
Timpul să-l întorci,
Să-mi dai ce-a fost al meu..

Vindecă, te rog!
Să m-ajuți la greu,
Soarta să o schimbi,
Să-mi dai ce-a fost al meu,

Ce-a fost al meu…


2-ro-f551be07e7640c60c4a36084fd50020e

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloween‘ul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine, Ziua Tuturor Sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

Sărbătoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloween‘ului, observă că în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeița fructelor și semințelor, sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin”.Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.

7913_551742198230220_1372383714_n
Festivalul Samhain sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate”, și este uneori considerat a fi „Anul Nou Celtic”.
Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhain, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite. Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.

Următoarea influență a apărut o dată cu răspîndirea noii religii creștine în Europa. În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creștină, care o celebrează toți sfinții. Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinților, sau Hallowmas, sau All Hallows.

Numele de „Halloween” și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche engleză.

Această prezentare necesită JavaScript.


877984

In constiinta poporului roman, sarbatorile nu’s unele crestine si altele pagane, deoarece romanul nu s’a nascut crestin. Astfel, sarbatorile pagane (nelegate de Biserica, insa unele increstinate de poporul roman!) sunt celebrate chiar cu o mai mare solemnitate decat cele religioase. Romanul e priceput in a imbina laicul cu paganul, viata religioasa cu cea umana, sacrul cu profanul, vrand sa inteleaga sensurile spirituale ale sarbatorilor si dincolo de traditia crestina.

Faur fereca si desfereca..

Denumirea populara a lunii februarie este Faur, desi i se mai spune si Faurar, Fluierar sau Luna Lupilor si, ca toate lunile anului, Luna Lupilor isi are traditiile, obiceiurile si superstitiile ei. Astfel, in afara de arhicunoscutul Dragobete (24 februarie) si mai putin cunoscutele Gurbanul Viilor (1 februarie), Stretenia (sau Filipii de Iarna, Martinii de Iarna – 2 februarie), Sfantul Haralambie (Haralambie de ciuma – 10 februarie) si Sfantul Casian (Sfantul pedepsit de Dumnezeu cu sarbatorirea doar o data la 4 ani – 29 februarie), pe 11 ale lunii, romanul (care stie!) il celebreaza pe Sfantul Vlasie sau Vlasii ori Vracii, ziua de 11 februarie fiind un fel de prefata a lui Dragobete.

In fiecare an, pe data de 11 februarie, biserica il celebreaza pe Sfantul Vlasie, cel care a trait pe vremea imparatilor romani Diocletian si Licinus, aprigi prigonitori ai crestinilor. Pentru a se feri din calea prigonitorilor, sfantul s-a retras in munti sa se roage. Se spune ca multe animale salbatice bolnave au fost tamaduite prin rugaciunea lui, de aici, probabil, denumirea de Vraci.

Sfantul Vlasie din Calendarul Ortodox a devenit in Calendarul Popular protector al pasarilor de padure si al femeilor gravide. De ziua lui s-ar intoarce pasarile migratoare, li s-ar deschide ciocul si ar incepe a canta. Peste doua saptamani, la Dragobete, se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care isi vor creste puii.

Deoarece ziua sfantului cade la inceputul migratiei de primavara a pasarilor, oamenii de la tara cred ca Sfantul Vlasie le dezleaga glasul, ca sa cante si se crede ca cine nu respecta sarbatoarea nu va auzi, pe lumea cealalta, cantecul pasarilor din rai, iar pe lumea aceasta pasarile ii vor manca semanaturile. De aceea, sarbatoarea este respectata mai cu seama de catre agricultori. Dar si femeile gravide tin aceasta sarbatoare cu credinta de a naste copii sanatosi. Se mai spune ca (..si asta este preferata mea, si a multora! 😛 ) cine respecta aceasta zi nu ramane niciodata fara bani, iar cei care au pierdut ceva, vor gasi acel lucru daca se vor ruga Sfantului Vlasie. 😉

60888-0-bani_euro_bun

Iar daca tot vorbim despre superstitiile (favorabile) legate de bani, se mai crede si ca aduce noroc sa: porti la tine o moneda gaurita, sa arunci o moneda intr-o fantana, sa gasesti o moneda in ploaie, sa tii un borcan cu banuti in bucatarie, iar daca gasesti o moneda sa o iei numai daca e intoarsa cu fata in sus. (Fața monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema țării emitente, capul/bustul unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorități emitente și se numește avers, sau colocvial cap. Partea cealaltă se numește revers sau colocvial pajură. – aviz celor care confunda fata cu dosul, Capul cu Pajura! 😛 )

225x169_014089-monede

Legenda Sfantului Gheorghe


  Sfantul Gheorghe este una dintre cele mai iubite sarbatori la romani, deoarece cu aceasta data reincepe un nou ciclu al vietii in natura. Cu aceasta ocazie reincep tot felul de purificari, avand drept scop acela de a indeparta pacatele si raul din viata. Dintre numeroasele legende cu privire la Sfantul Gheorghe– personificare a binelui care lupta si invinge fortele raului reprezentate de balaur- am ales-o pe cea care mie mi se pare ca fiind cea mai elocventa pentru romani: Se zice ca , vazand Dumnezeu ca neamul crestinesc  da cinste cuvenita celor doi sfinti mucenici-  Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru- a pus ziua serbarii celui dintai in capul primaverii, iar a celui de al doilea la sfarsitul toamnei. Iar ca sa-i cinsteasca si El, i-a chemat si le-a zis: –Iaca de acum va incredintez voua cheile vremii si, la porunca mea, aveti sa inchideti, devreme ori mai tarziu, vremile omului, dupa cum Eu voi vedea purtarea oamenilor! Sfintii au primit cu multumire cheile si au plecat- unul in dreapta si celalalt in stanga. Iar de atunci, cand se aude glasul broastelor, Sfantul Gheorghe intinde mana, ia cheile din mana Sfantului Dumitru si inchide iarna cu o cheie, iar cu cealalta descuie primavara, deschizand astfel vremile bune, fiindca prin glasul broastei a primit veste si porunca de la Dumnezeu. Cand toate pasarile calatoare sunt duse de la noi, cand nu se mai vede pui de broasca pe afara si cand viscolul turbat se desprinde, scurtand si dezbracand codrii de hainele lor, tremurand, Sfantul Dumitru intinde mana si primeste cheile din mana Sfantului Gheorghe, apoi cu graba inchide vremea buna cu o cheie si cu cealalta descuie iarna. Astfel, cei doi sfinti poarta cheile la brau, ca nu cumva sa le fure cineva din usile vremii sa se joace cu vremea dupa bunul plac. Potrivit acestei legende, in credinta romanilor, Sfantul Gheorghe este cap de primavara- inverzind, inflorind natura si fiind semanatorul tuturor semintelor- tot asa cum Sfantul Dumitru este cap de iarna. De la Sfantul Gheorghe pana la Sfantul Dumitru e jumatate de an- jumatatea cea mai frumoasa, mai placuta si mai calduroasa, iar de la Sfantul Dumitru pana la Sfantul Gheorghe e cealalta jumatate a anului- cea mai friguroasa si mai neplacuta. Legat de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, se zice ca cel ce doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul, iar cel ce alearga o bucata de drum dimineata, pana sa rasara soarele, acea fi sprinten tot anul. Se mai zice ca azi nu-i bine sa se dea ceva din casa, ca sa nu se dea si norocul, iar daca dimineata este roua multa si ceata este semn ca anul va fi bogat. Tot in aceasta zi baietii stropesc fetele cu apa neinceputa, iar urzicatul este o alta datina, spunandu-se ca  acela ce va fi urzicat va fi sprinten, indemanatic si harnic, iar cine nu, va fi lenes.


Saturn e si simbolul fatalitatii. Asadar, moarte, fatalitate, cauzalitate, timpul care se scurge si distruge, sfarsitul tuturor lucrurilor, Pamantul care e de consistenta sfaramicioasa, rece si uscat care inseamna batranete, devascularizare, hipoactivitate. Te’ai prins?;) Dar nu ma crede, pune sub semnul intrebarii tot ce spun si cerceteaza, experimenteaza: o vreme ingrijeste’ti unghiile sambata, apoi ingrijeste’le numai vinerea si vezi ce se intampla. Iar daca nu poti sau nu vrei sa’ti pierzi timpul cu pastrarea unei temporizari corecte, macar evita complet zilele nefavorbile. Iar pt ingrijirea unghiilor, in afara de zilele de sambata, cele mai nefavorbile sunt zilele cand Luna trece prin semnul Pestilor si al Gemenilor. Si, nu in ultimul rand, ia in seama ca, printre factorii decisivi, in general vorbind, se numara intotdeauna instinctul personal, intuitia. Nimeni si nimic nu te poate ajuta daca tu n’ai incredere’n tine, in persoanele care te ajuta,
in metodele acestora si in momentul oportun, indiferent ca tu alegi acest moment sau el te alege pe tine. Alta intrebare a ta se referea la momentele astrologice- daca ele exista- favorabile pt indreptarea parului sh pt o mai mare rezistenta a coafurii.- Exista si astfel de momente si ele sunt zilele cu Luna’n crestere in Taur, Capricorn si Fecioara, cand parul oricum e mai drept si mai „cuminte”- chiar fara a se actiona asupra lui. Si, in general, e bine sa eviti zilele de apa- Scorpion, Pesti, Rac, ghici de ce?:) Mai vrei niste ponturi?- Pt un efect de intinerire, un stil tineresc, ocupa’te de parul tau cand Luna e’n Gemeni. Iar daca vrei sa sochezi printr’o schimbare de look, zilele cu Luna’n Varsator sau Leu sunt cele mai potrivite;) Mai era si o intrebare despre superstitii?- Cel mai usor ca sa renunti la ele, ar fi sa le adaptezi pe cele vechi, astfel incat sa le dai numai intelesuri pozitive si sa nu’ti creezi cumva altele noi:) Desi asta
seamana cu faptul de a da merele pe pere. Cel mai greu e sa renunti total la ele si nu’i deloc imposibil! Pe curand!;)


Saturn e si simbolul fatalitatii. Asadar, moarte, fatalitate, cauzalitate, timpul care se scurge si distruge, sfarsitul tuturor lucrurilor, Pamantul care e de consistenta sfaramicioasa, rece si uscat care inseamna batranete, devascularizare, hipoactivitate. Te’ai prins?;) Dar nu ma crede, pune sub semnul intrebarii tot ce spun si cerceteaza, experimenteaza: o vreme ingrijeste’ti unghiile sambata, apoi ingrijeste’le numai vinerea si vezi ce se intampla. Iar daca nu poti sau nu vrei sa’ti pierzi timpul cu pastrarea unei temporizari corecte, macar evita complet zilele nefavorbile. Iar pt ingrijirea unghiilor, in afara de zilele de sambata, cele mai nefavorbile sunt zilele cand Luna trece prin semnul Pestilor si al Gemenilor. Si, nu in ultimul rand, ia in seama ca, printre factorii decisivi, in general vorbind, se numara intotdeauna instinctul personal, intuitia. Nimeni si nimic nu te poate ajuta daca tu n’ai incredere’n tine, in persoanele care te ajuta,
in metodele acestora si in momentul oportun, indiferent ca tu alegi acest moment sau el te alege pe tine. Alta intrebare a ta se referea la momentele astrologice- daca ele exista- favorabile pt indreptarea parului sh pt o mai mare rezistenta a coafurii.- Exista si astfel de momente si ele sunt zilele cu Luna’n crestere in Taur, Capricorn si Fecioara, cand parul oricum e mai drept si mai „cuminte”- chiar fara a se actiona asupra lui. Si, in general, e bine sa eviti zilele de apa- Scorpion, Pesti, Rac, ghici de ce?:) Mai vrei niste ponturi?- Pt un efect de intinerire, un stil tineresc, ocupa’te de parul tau cand Luna e’n Gemeni. Iar daca vrei sa sochezi printr’o schimbare de look, zilele cu Luna’n Varsator sau Leu sunt cele mai potrivite;) Mai era si o intrebare despre superstitii?- Cel mai usor ca sa renunti la ele, ar fi sa le adaptezi pe cele vechi, astfel incat sa le dai numai intelesuri pozitive si sa nu’ti creezi cumva altele noi:) Desi asta
seamana cu faptul de a da merele pe pere. Cel mai greu e sa renunti total la ele si nu’i deloc imposibil! Pe curand!;)

%d blogeri au apreciat asta: